Am prins-o de dimineata pe Mitzi Pizi in timp ce bea apa din vasul de WC. Am paralizat! Eu dorm bot in bot cu pisica asta! E cea mai delicata, cea mai buna, cea mai dulce si (culmea!) cea mai frumos mirositoare fiinta din Univers. Am sperat ca e prima si ultima data cand face asa ceva si mi-am promis sa tac chitic, sa nu spun nimanui ca pisica mea e o tomberoniera. Insa apoi am avut o idee si am simtit nevoia sa o impartasesc.
Ce-i drept, Mitzi e culeasa de pe strazi. A fost salvata de voluntarii de la un adapost, adoptata de o familie si apoi returnata pe nu stiu ce motiv (oare au prins-o cu capul in WC?). Mai apoi, Mitzi a ajuns printr-o sucitura a sortii mediata de Facebook in casa mea. Si ne-am iubit din prima clipa. Pentru ca, asa cum va spuneam, e delicata, rasfatata si bine crescuta. Iata insa ca lupul nu-si schimba naravul… un golan ramane cu apucaturi de golan orice ai face.
Poti sa ii faci fiintei iubitei toate mofturile. Sa o hranesti cu cele mai alese mancaruri, sa-i cumperi cele mai frumoase jucarii, sa-i schimbi apa din castronel zilnic (cu apa pura, nu apa de la robinet fiindca risti sa-i provoci pietre la rinichi), s-o alinti, sa o iubesti, sa te trezesti in miez de noapte pentru a-i hrani stomacelul infometat… si totusi sa o gasesti, cand ti-e lumea mai draga, cu nasul unde nu trebuie.
Accept ca aceasta fiinta iubita a umblat, inainte de a ma intalni pe mine, prin tot soiul de locuri scarboase. A pus gura pe sobolanite, a bagat nasul prin gunoaie, a pus labele prin locuri pe unde gandul meu refuza sa ajunga. Dar eu credeam ca acum, de vreme ce eu ii ofer tot ceea ce are nevoie, nu va simti nevoia sa-si bage iar nasul unde nu-i fierbe oala!
Nu ma dati pe mana protectiei animalelor. Am sa o iubesc pe Mitzi in continuare si am sa ii banez accesul in baie. Insa va jur, va garantez, Mitzi va fi ramane singurul tomberonier din casa mea! Niciun alt vagabond, indiferent de regnul din care face parte, nu imi va mai saruta buzele pentru ca apoi sa umble pe unde nu are voie. Pentru ca acum mi-e clar! Indiferent cata dragoste oferi unei fiinte, nu vei reusi sa o schimbi! Nu vei transforma pisica in om, porcul in print, fustangiul in barbat de casa.
Perfect adevarat! Cand m-am casatorit am crezut ca mai pot schimba cate ceva pe ici, pe colo, la sotul meu. Nu bea el apa din wc si nici nu umbla dupa fustele altora, dar le are pe ale lui. Acum, dupa 8 ani de casnicie, constientizez ca singura persoana schimbata sunt tot eu.
Frumoasa pisica! Arata ca o printesa. Si este si tare fotogenica.
Mitzi Pitzi e de-a dreptul adorabila! :X
Cat despre ideea ca “lupu-si schimba parul dar naravul ba” e cat se poate de adevarata in cazul meu, al tau sau al fiecarui om din jur, (bineinteles fiecare cu slabiciunile sale). Oare mai e cazul sa ne mai miram ca o pisicuta nu poate renunta la vechile obiceiuri? M-am gandit sa-ti fiu de ajutor si pe langa solutia pe care ai gasit-o tu cu inchisul usii de la baie, uite ce am gasit: http://www.animale-iubite.ro/cum_sa_cureti_dintii_pisicii-a119.html . Poate totusi igienizam cumva situatia si relatia voastra ramane la fel de sincera, puternica si totusi neschimbata. :”>
@doamna de la pagina web: esti mortala! ii transmit complimentele tale pisicii :))
@ramona: multumesc pentru recomandare, chiar voiam sa caut si eu asa ceva