Iaurtul, aliment funcțional nelipsit din dieta noastră

Advertorial

Dacă arunci un ochi peste lista mea săptămânală de cumpărături vei găsi fructe și legume de sezon, ouă, fructe oleaginoase, pește, ingrediente pentru o supă de os, câteva produse din cereale alese și iaurt. Despre acesta din urmă vreau să vă povestesc astăzi, un detaliu mărunt, dar extrem de important din ecuația stilului de viață sănătos. 

De ce este iaurtul regele lactatelor?

Într-o generație care tinde să ocolească glutenul și lactoza, aceste două ingrediente arhi-disputate, eu insist să păstrăm iaurtul. De ce? 

Pentru că este cea mai accesibilă sursă de fermenți, disponibilă tot timpul anului, ușor de mâncat (chiar și pe grabă, când ieși valvârtej pe ușă dimineața, poți lua cu tine un iaurt de băut). Iaurtul este o matrice naturală, probabil cea mai comună formă de livrare a fermenților și a dovedit în mod repetat în studii clinice că reușește să poarte microorganismele benefice în viață până la nivelul colonului pe care îl însămânțează. Deci este, iată, un transportor ideal. [1]

În plus, iaurtul, este o sursă de minerale, vitamine și proteine cu biodisponibilitate ridicată, conținând toți aminoacizii esențiali ce joacă rolul principal în procesele de menținere și dezvoltare a țesuturilor corpului uman (mușchi, oase, organe, etc). 

Un alt ingredient pentru care prețuiesc iaurtul: acizii grași cu lanţ scurt, molecule cunoscute oricărui pasionat de sănătatea tubului digestiv. Aceste substanțe au efect direct antiinflamator asupra mucoasei digestive, capacitate dovedită în laboratorul doctorului Wendy Garrett, profesor de imunologie și boli infecțioase la Harvard T. H. Chan School of Public Health. Acesta a administrat acizi grași cu lanț scurt unor loturi de șoricei de laborator și a constatat că toți au avut un răspuns imun pozitiv prin creșterea limfocitelor T reglatoare. În cazul lotului de șoricei care sufereau de boli inflamatorii intestinale, dr. Garrett a constatat suplimentar și reducerea simptomatologiei cauzate de această patologie. [2]

Chiar și la capitolul lactoză iaurtul stă excelent: 80% dintre persoanele care au intoleranță la lapte pot cosuma totuși iaurt datorită faptului că probioticele din acest preparat contribuie la digestia lactozei. [3]

Photo by Micheile Henderson on Unsplash

Și cu antibioticele din lapte cum rămâne?

Iaurtul este, în esență, un preparat extrem de simplu: în laptele proaspăt sunt adăugate bacterii lactice benefice care ajută la transformarea acestuia în iaurt, oferind produsului final textura și gustul specific. În cazul iaurturilor Danone, unde am avut prilejul să arunc un ochi asupra procesului de producție, fiecare dintre aceste două ingrediente aparent simple trece printr-un amplu proces de verificare în cadrul căruia absolut nimic nu este lăsat la voia întâmplării;

Laptele este în primul rând testat pentru temperatură, aciditate, antibiotice și aflatoxină (deși legea nu cere testarea zilnică pentru această toxină). Verificarea sa începe de la ferma de unde este ridicat dar continuă în laboratorul Danone unde se realizează între 1600 și 1800 de analize în fiecare zi, pentru validarea materiilor prime, a produselor şi a condiţiilor de igienă din fabrică.

Ulterior, acesta este pasturizat pentru a distruge bacteriile potențial patogene și pentru a se reduce flora comună din lapte, păstrând însă natura fizico-chimică și nutritivă. Astfel, laptele devine o matrice ideală pentru bacteriile alese care vor produce iaurtul. 

Cum adică “alese”?

Primul iaurt Danone, născut acum mai bine de 100 de ani, a fost produs folosind tulpini de bacterii benefice provenite de la Institutul Pasteur din Paris. Produsul, vândut pe atunci în mici borcanele de ceramică, a fost comercializat în farmacii în Spania, Barcelona. 

De atunci și până în zilele noastre cunoașterea asupra proceselor de fermentație, a interacțiunii dintre diverse tulpini microbiene și corpul uman, studiul microbiotei și a modalităților în care poate fi hrănită a mers braț la braț cu dezvoltarea diverselor produse din portofoliul Danone. 

De altfel, la aniversarea a 100 de ani de la nașterea brandului, Danone a donat cercetătorilor din întreaga lume colecția sa de 1800 de tulpini bacteriene. Această resursă incredibilă pusă în mâinile celor mai luminate minți din domeniu ar putea ajuta la gestionarea sau, cine știe, chiar vindecarea unor patologii încă fără leac. [4]

Aceasta este, pe scurt, povestea tulpinilor care sunt adăugate peste lapte inducând procesul de fermentație și, secundar, formarea iaurtului. Fiecare borcănel de iaurt conține peste 100 de ani de cercetare și inovație. 

Cum și când să mâncăm acest aliment funcțional?

În realitate, provocarea este să-l consumăm în cantitate moderată. Din iaurt, te poți înfrupta la orice masă, după preferințe! La micul dejun îl ador în combinație cu fulgi de ovăz, fructe oleaginoase și câteva căpșuni pentru decor. Sau turnat peste o porție de gofre sau clătite, stropit cu câteva picături de miere și decorat cu câteva bucăți de nucă.

La prânz, îl folosesc drept sos în salate, presărat peste ardei umpluți sau alături de chifteluțele de dovlecei la cuptor. 

La gustarea de seară, îl prefer simplu, în vreme ce la cină îl folosesc în supe reci sau înlocuiesc cu el smântâna într-o MBS mai ușoară. 

În orice variantă l-aș alege, îl pot strecura ușor în meniul de peste zi pentru o porție delicioasă de probiotice. 

Photo by amirali mirhashemian on Unsplash

 

Referinte:

[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1151822/

[2] https://www.hsph.harvard.edu/magazine/magazine_article/bugs-in-the-system/

[3] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24695892/

[4] https://www.nature.com/articles/d42473-019-00336-9#ref-CR1

Featured foto by Mariah Hewines on Unsplash

Vitamina B3 sau Niacina: ce rol are si de unde o putem lua?

B3, cunoscută și ca niacină, acid nicotinic sau vitamina PP (Pelagra Preventer) este implicată în numeroase procese din organism. Dacă denumirea de acid nicotinic vi se pare cel puțin ciudată, trimiterea la tutun nu este deloc întâmplătoare pentru că planta, în forma ei naturală, crudă este foarte bogată în vitamina B3. Acest lucru nu înseamnă că țigările conțin vitamine și simt nevoia să subliniez acest lucru, oricât de evident ar fi. Da, planta verde, crescută la mama ei acasă, pe tărămuri sud-americane poate conține o concentrație mare de B3, dar tutunul din țigări este tratat cu atât de multe subtanțe încât nu mai are nici în clin, nici în mânecă, nici în frunză cu planta originală.  Continue Reading

Riboflavina sau vitamina B2, micronutrientul care te poate scăpa de migrene

Riboflavina sau vitamina B2 este una dintre componentele complexului de B-uri de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect. De asemenea, se numără printre vitaminele hidrosolubile. Acest lucru înseamnă că organismul își va lua cantitatea necesară de B2 din fluxul de sânge, iar surplusul va fi eliminat prin urină. În același timp, hidrosolubilitatea unei vitamine se mai traduce și prin faptul că aceasta nu poate fi stocată în corp decât în cantități extrem de mici, chiar insuficiente și, prin urmare, alimentația noastră trebuie să conțină în fiecare zi surse de B2.  Continue Reading

Nu există scuză pentru risipa de mâncare pe care o facem

Potrivit Food Waste România,  aproape o treime din toate produsele alimentare din România ajung la coşul de gunoi în fiecare an. În cifre, acest lucru se traduce prin aruncarea la gunoi a 2.55 milioane de tone de mâncare, ceea ce corespunde încărcăturii a 127.500 de tiruri aliniate în coloană din Bucureşti până Munchen. Repet, milioane de tone de mâncare aruncate la gunoi doar în România! Continue Reading

Vitamina B1 sau Tiamina: Ce este, unde se găsește și ce ne facem fără ea

Vitamina B este, de fapt, un întreg complex de vitamine reunite sub această denumire din cauza descoperirii treptate a tuturor micronutrienților din acest sistem. Vitaminele de interes uman din acest complex sunt B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3(niacina), vitamina B5 (acid pantotenic), vitamina B6(piridoxina si piridoxamina), vitamina B7(biotina), vitamina B9(acid folic) și vitamina B12(cianocobalamină), cunoscută și ca vitamina vegetarienilor. Toate acestea lucrează împreună pentru buna funcționare a corpului și trebuie asimilate echilibrat. În săptămânile care urmează, ne vom opri atenția asupra fiecărui B în parte și vom începe seria, desigur, cu B1.

Continue Reading

Surse naturale de vitamina C

Cosumul ridicat de vitamina C a fost popularizat de Linus Pauling, laureat al Premiilor Nobel pentru Chimie și pentru Pace. Chimist la bază și profesor la una dintre cele mai prestigioase instituții din SUA, acesta a fost un pionier al legăturilor chimice. Mai mult de atât, cercetările sale au stat la baza descoperirii structurii în dublu helix a AND-ului. Dincolo de toate acesstea, Linus rămâne cel mai cunoscut pentru studiile sale despre consumul de vitamina C în megadozaj, vitamină care nici nu poate fi produsă de organism, și nici nu are o bună stocare. De aceea, în alimentația noastră trebuie să includem în fiecare zi surse naturale ale acestei vitamine.  Continue Reading

Sănătos și gustos: Află cum să pui culoare în farfurie cu ingrediente de sezon!

Din 19 octombrie, descoperă cel mai nou show culinar la TV Paprika

Una dintre mantrele mele culinare este culoare, culoare, culoare în farfurie, cu cât mai multă și mai proaspătă, cu atât mai bine! În asentimentul meu este și Radu Dumitrescu, sufletul celui mai nou show culinar de la TV Paprika, difuzat de luni, 19 octombrie, de la ora 21.00. Continue Reading

Combinații periculoase între alimente sau plante și tratamentul medicamentos

Dacă ar fi să numesc unul dintre cele mai nocive și mai greșite obiceiuri românești, atunci cu siguranță acesta ar fi tratatul afecțiunilor după ureche și, de cele mai multe ori, cu antibiotice, de parcă ar fi panaceu. Te doare capul? Ia antibiotice! Te doare spatele? Ia antibiotice! Serios, zici că am înlocuit praful de limbrici din bancuri cu antibiotice și o să va povestesc altă dată pe larg cât de periculos poate fi acest obicei. Continue Reading

Rețete de toamnă cu dovleac

A sosit în cele din urmă sezonul puloverelor călduroase, al cizmelor înalte, al frunzelor colorate și al savorilor specifice de toamnă. Dintre toate bogățiile oferite de acest anotimp, dați-mi voie să îmi exprim preferința și admirația pentru… dovleac. Simplu, nepretențios, ușor de gătit și plin de beneficii, dovleacul poate fi folosit atât în rețete de feluri principale, gustări, cât și deserturi savuroase. Continue Reading

Cele 3 deprinderi sănătoase care combat efectul yo-yo

La fel ca multe dintre voi, nici eu nu sunt străină de lupta cu kilogramele și știu pe de rost toate greșelile pe care le poate face cineva atunci când vrea să slăbească. Am ținut toate dietele lume, nu cred că am ratat vreuna. De la Atkins la Dukan la dieta cu pepene, la regimul cu foame + răbdări prăjite și românească apă, paie și bătaie (a se citi masaj anticelulitic), corpul meu le-a încasat pe toate. Am avut perioade în care am slăbit foarte rapid, dar care au avut efecte devastatoare asupra organismului pe termen lung. În plus, pentru că singurul meu calcul era scăderea kilogramelor, n-am m-am gândit la ce voi face atunci când voi ajunge la greutatea dorită. Ușor, ușor, kilogramele se acumulau la locul lor, obiceiurile proaste erau și ele la locul lor, iar eu mă întrebăm de ce mă urăște Universul, nu ce fac eu greșit. Continue Reading

5 superalimente pe care le consum constant

Atunci când gătesc, mă simt uneori ca Profesorul Snape din Harry Potter. Sunt înconjurată de frunze și prafuri cu puteri magice, iar pe lângă mine plutește un abur cu miros seducător. Dintre toate aceste borcănașe cu minuni ale naturii, cel puțin 5 dintre ele sunt prezente permanent în preparatele mele datorită efectelor incredibile pe care le au asupra corpului. Alohomora și intrați, va rog, în laboratorul meu ca să descoperiți care sunt cele 5 superalimente pe care le consum constant.

Rezerva acum locul la programul HEAL din octombrie! Locurile sunt limitate!

Moringa

Copacul minune este foarte răspândit în India unde poartă mai multe denumiri, de la “arborele vieții” la “copacul hrean”. Oamenii născuți în acest spațiu au descoperit de multă vreme calitățile curative ale moringai și folosesc aproape fiecare părticică din acest copac. Mai mult de atât, datorită valorilor sale nutritive înalte și a faptului că pomul rezistă în condiții de ariditate și semiariditate, moringa are un potențial imens,în special în zonele lovite de foamete, în care malnutriția severă este o problema des întâlnită.

Frunzele de moringa sunt cele mai nutritive părți ale copacului. Acestea pot fi surse importante de proteine vegetale, vitamina B, vitamina C, vitamina K și mangan.

Păstăile de moringa sunt și ele benefice și sunt folosite până să ajungă la maturitate. Deși se consumă gătite, spre deosebire de alte alimente, chiar și după prepararea termică, păstăile de moringa păstrează doze mari de vitamina C. De asemenea, sunt surse excelente de fibre, postasiu, magneziu și mangan.

Semințele de moringa sunt culese din păstăile lăsate să ajungă la maturitate și sunt consumate gătite că mazărea sau că atare, că alunele. Acestea sunt foarte bogate în vitamina C și în minerale. Tot din acestea se extrage și uleiul de moringa, un produs comestibil care râncezește foarte greu.

În cele din urmă, rădăcina de moringa este folosită drept condiment și are o aromă asemănătoare cu cea a hreanului.

Semintele de canepa 

Când eram copil, vedeam des prin sate și pe câmpuri culturi mari de cânepă. De altfel, la un moment dat, ne-am aflat printre cele mai mari țări cultivatoare de cânepă din lume. Din păcate, acest lucru nu mai este valabil, dar planta în sine rămâne în continuare o mină de aur nu doar pentru sănătate.

Din canepa industrială pot fi obținute până la 50 000 de produse, inclusiv țesături pentru haine, uleiuri, combustibil și chiar materiale de construcții, toate prietenoase cu mediul.

Până acolo, însă, din punct de vedere nutritiv, ne putem bucura de toate beneficiile oferite de semințele de cânepă.

Motivul principal pentru care sunt atât de îndrăgostită de aceste bobițe este conținutul lor crescut de omega-3, acizii grași esențiali care pot ameliora inflamația, au grijă de inimă și sunt foate importante în menținerea capacității de stocare a creierului. De asemenea, sunt o sursă foarte bună de proteină, fibre și minerale.


Turmeric (curcuma)

Dacă ar fi să aleg un rege care să domnească peste împărăția condimentelor, cu siguranță acesta ar fi turmericul, denumit uneori și curcumă, și mai rar zardiceaf. Pe măsură ce studiază această plantă, oamenii de știință sunt din ce în ce mai fascinați de proprietățile sale și au observat numeroase efecte benefice asupra organismului în ceea ce privește anumite afecțiuni gineologice, gastrice sau hepatice și mai ales articulare, prin scăderea procesului de inflamație din organism.

În general, eu folosesc tuberculul propriu zis de curcumă, pe care îl puteți tăia sau rade. Atenție,însă, la pigmentul foarte puternic al condimentului care poate păta absolut tot ce atinge, inclusiv răzătoarea. Prefer această variantă pentru că mi se pare că efectele sunt mult mai potente așa.

Dincolo de toate celelalte calități ale sale, turmericul a fost folosit, la propriu, din cele mai vechi timpuri ale omenirii, pentru tratarea diferitelor afecțiuni ale încheieturilor datorită proprietății antiinflamatoare. Astfel, aportul de turmeric are efecte benefice inclusiv în cazul unor afecțiuni ca artrita reumatoidă. 


Spirulina

În lumea în care turmericul e rege, atunci spirulina e cu siguranță regina. Această este,de fapt, o microalgă verde pe care o putem consuma sub formă de capsule sau sub formă de pudră, în diferite preparate. Spirulina conține o cantitate considerabilă de proteine, lipide, acizi grași esențiali, cea mai concentrată sursă de vitamina B12 disponibilă natural in lumea vegetala, minerale și antioxidanți. Totuși, ca să ne putem bucura de toate aceste lucruri benefice, trebuie să ținem cont de câteva caracteristici atunci când alegem spirulina, indiferent că vorbim de capsule sau de pudră.

În primul rând, această trebuie să fie raw, pentru că prepararea termică îi împuținează considerabil aportul nutritiv. Apoi, este foarte important ca aceasta să provină din surse sigure, bio, ca să nu conțină cumva și substanțe toxice pentru organism, absorbite dintr-un mediu necontrolat. În cele din urmă, spirulina trebuie să aibă peretele celular spart astfel încât să fie absorbită de organism.

Găsiți aici mai multe detalii despre spirulină.

 

Oregano

Mirosul de oregano este una dintre acele arome care mă duce cu gândul la vacanțe vesele și însorite petrecute pe malurile grecesti. De altfel, numele acestei plante provine din două cuvinte de origine elenă, respectiv oros, care înseamnă munte, și ganos care înseamnă chiar bucurie.

Aromat și foarte plăcut, oregano este acea atingere finală delicată pentru salate, supe sau paste. Dincolo de gustul sau inconfundabil, oregano este folosit încă din Grecia Antică pentru ameliorarea unor afecțiuni de piele, durerilor musculare sau indigestiei. De asemenea, proprietățile sale antiinflamatorii sunt adjuvantul ideal pentru ameliorarea unor probleme cum sunt artrita autoimună, astmul alergic sau artrita reumatoidă.

 

Referinte:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31692437/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29557436/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22887802/

3 salate de vară super sățioase și super sănătoase

Fiecare anotimp vine la pachet cu bunătățile lui din natură, dar ca să fiu sinceră, am o ușoară preferință pentru lunile de vară care sunt foarte generoase în ceea ce privește darurile proaspete din grădină. La fel de sinceră o să fiu spunând că poți trăi liniștit și satisfăcut vara doar cu salate. Sună un pic a despotism alimentar, dar adevărul este că într-o salată pot intra mai multe ingrediente decât roșii, ceapă, castraveți. Și nici varianta asta nu e rea deloc, dacă mă întrebați pe mine.  Continue Reading

Bucate din altfel de cărți: Balmuș

advertorial

Unele dintre cele mai grozave preparate nu se găsesc în cărțile de bucate, ci în alte cărți: sunt preparatele menționate în poveștile celebre ale literaturii sau chiar poveștile noastre personale.

Astăzi va ofer una dintre rețetele copilăriei mele: balmuș.

Ingrediente:

  • 1,5 l lapte
  • 400 g mălai
  • 300 cașcaval împletit din lapte de vacă
  • smântână pentru servire
  • sare

Mod de preparare:

Laptele se îndoaie cu apă și se pune la fiert în ceaun.

Când da în clocot, se adaugă sarea și mălaiul în ploaie. Se amestecă permanent pentru a evita cocoloasele. După ce mălaiul a fiert, se adaugă cașcavalul ras și se amsteca până la omogenizare. Se răstoarnă pe farfurie și se servește cu smanatana.

Mituri în alimentație și cum m-am lămurit că sunt adevărate

Am crezut multă vreme că toate afirmațiile de mai jos sunt axiome. 

Am considerat că multe dintre ele fac diferența între un specialist adevărat în alimentație și un “vraci”. Și am fost și eu ironică atunci când am vorbit despre aceste subiecte, probabil din papagalism. Și-mi pare rău.  Continue Reading

5 sfaturi că să slăbești 12 kg (și) în 2020

Nu recomand diete, dar asta nu înseamnă că unele persoane nu au nevoie să slăbească. Pur și simplu sunt de părere că nu faci nicio afacere dacă slăbești și te îngrași la loc cu o dietă minune. Pe de altă parte, mici schimbări în relația cu mâncarea pot aduce rezultate pe termen lung. Continue Reading

Imunitatea și alimentația: Măsuri de prevenție în sezonul virozelor

Pentru că e sezon de gripă și nu numai 😉 și pentru că un echilibru sănătos al imunității ar trebui să ne preocupe constant, am pregătit o listă de acțiuni și alimente care să ne ajute în acest sens.

Înainte de toate discuțiile despre mâncare, trebuie spus că igiena, somnul și exercițiul fizic sunt acel trio fără de care nu poți preveni boala. Orice boală. Un somn odihnitor, jumătate de oră de sport pe zi și o atenție sporită la igienă ar trebui să te ajute să previi infecțiile virale. 

Igiena porților de intrare

Pe lângă o atenție sporită la spălatul pe mâini, evitarea locurilor aglomerate, a persoanelor bolnave, mai mult ca oricând, în sezon de gripă, ar trebui să te preocupe sănătatea porților de intrare: nasul, dinții și gura trebuie curățate atent, dimineața și seara. Folosește apă de mare pentru curățarea nasului, spală bine dinții și, oricât ar suna de neobișnuit, fă gargară. Acest obicei uitat s-ar putea să te scutească de multe dureri de cap. La propriu. [4]

Sistemul imun din intestin

Următorul punct în care putem interveni este mucoasa intestinală. Suprafața intestinului este atât de mare încât aici întâlnim, de fapt, cea mai mare suprafață de contact cu exteriorul. Este evident prin urmare că o parte importantă din sistemul imun uman se găsește de-a lungul pereților intestinali. Acesta este doar unul din motivele pentru care ar trebui să ai extra-grijă la alimentația ta. Dincolo de ceea ce trece efectiv din intestine în sânge și îți hrănește (mai bine sau mai puțin bine, corpul), există o componentă în mâncare ce hrănește direct parte din sistemul imun – microbiomul. Cel mai simplu pare a fi să hăpăim capsule cu probiotice pentru a ne susține imunitatea. Dar eu sunt de părere că nici măcar suplimentele nu ar trebui luate fără un consult și analize, cu atât mai mult probioticele al căror potențial incredibil abia începe să fie creionat de cercetători. Prin urmare, recomandarea mea ar fi să le cauți în natură: iaurt, varză, murături în saramură, borș, kombucha, miso – sunt toate probiotice naturale excelente pe care le poți încorpora în alimentația ta. 

Fructele și legumele, cei mai importanți dintre aliații tăi 

O altă recomandare este să hrănești “piticii roz” pe care îi ai deja, cu mâncarea lor preferată – PREbioticele, adică fibrele. Fructe și legume proaspete, cereale integrale, leguminoase, nuci, alune și semințe sunt toate surse minunate de fibre pe care microbiomul abia așteaptă să le ronțăie. 

Pe lângă avantajul de a fi pline de fibre delicioase pentru microbiom, fructele și legumele sunt pline de vitamine, minerale și fitonutrienti care susțin cel mai bine sănătatea. Așadar, nu e chiar un șoc: consumul de fructe și legume este cel care câștigă detașat la capitolul imunitate. Dar trebuie menționat că o dietă echilibrată trebuie să conțină toate grupele alimentare, pentru că degeaba te supra-alimentezi cu vitamine, să spunem, dar nu ai proteine ca să pornești făbricuțele din corp. 

Pe lângă o farfurie echilibrată, în această perioadă mă îngrijesc să am câteva alimente în mod particular pe masă:

  • 1 pahar de suc de roșii [1] – licopenul are o mulțime de beneficii pentru sănătate, printre care și îmbunătățirea imunității
  • fulgi de drojdie inactivă – datorită conținutului de beta-glucani, scad la jumătate incidența bolilor respiratorii [2]
  • ciuperci – stimulează apărarea nespecifică și determină creșterea concentratiei celulelor imune la porțile de intrare, acolo unde modifică aderența microbilor la mucoase (pur și simplu nu le dă voie să își facă un cuib cald unde să se înmulțească). [3]
  • alge – sunt fan alge în mare parte pentru că au tot ce ne trebuie și, preparate corect, unele specii pot fi și gustoase. Despre spirulină am scris aici.
  • kiwi – cresc activitatea celulelor NK în sângele uman și luptă eficient împotriva infecțiilor, scurtandu-le durata [5]

Pare incredibil, dar o suma de factori mărunți poate face diferența. Suntem obișnuiți cu “arme mari”, pastile-minune și ni se pare de necrezut că gargara, o linguriță de alge și două fructe ar putea să fie de asemenea instrumente utile de prevenție. 

Referințe

[1] Supplementation of a low-carotenoid diet with tomato or carrot juice modulates immune functions in healthy men https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14520020

[2] Bakers Yeast Beta-Glucan Decreases Episodes of Common Childhood Illness in 1 to 4 Year Old Children during Cold Season in China

https://www.omicsonline.org/open-access/bakers-yeast-betaglucan-decreases-episodes-of-common-childhood-illness-in-1-to-4-year-old-children-during-cold-season-in-china-2155-9600-1000519.php?aid=74171

[3] Dietary intake of Agaricus bisporus white button mushroom accelerates salivary immunoglobulin A secretion in healthy volunteers.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22113068

[4] K. Satomura, T. Kitamura, T. Kawamura, T. Shimbo, M. Watanabe, M. Kamei, Y. Takano, A. Tamakoshi. Prevention of upper respiratory tract infections by gargling: A randomized trial. Am J Prev Med 2005 29(4):302 – 307

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16242593

[5] W Stonehouse, C S Gammon, K L Beck, C AConlon, P R von Hurts, R Kruger. Kiwifruit: our daily prescription for health. Can J Physiol Pharmacol. 2013 Jun;91(6):442-7.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23746068

 

Photo by Louis Hansel on Unsplash

Un ghid altfel: Cum fac cumpărăturile și cum citesc etichetele produselor alimentare?

Mărturisesc că nu am înțeles multă vreme de ce îmi era adresată atât de frecvent întrebarea din titlu. Eu una nu mă loveam prea des de această dilemă, deși am o memorie proastă și nu țin minte denumiri complicate. Apoi am realizat că urmez inconștient trei reguli care simplifică extraordinar de mult problema. Vi le ofer în dar: Continue Reading

Rețeta de casă: Pumpkin Spice Latte sănătos

La invitația Inka am participat, în urmă cu o săptămână, la un atelier de cocktailuri găzduit de Valentin Luca, triplu campion modial la Roadhouse World Flair, cel mai longeviv și prestigios concurs de flair bartending. Sub îndrumarea acestui guru în cocktailuri, am învățat să mixez licori, să asortez gusturi și chiar să jonglez cu sticle. Mărturisesc că, la ultimul capitol, sunt fără de speranța.  Continue Reading

Tot ceea ce nu știai despre postul intermitent și postul negru

Dieta vedetă a ultimilor ani este, fără doar și poate, postul intermitent, în toate formele sale, fie că vorbim de varianta 16/8, dieta de o zi sau cea care mimează efectele postului negru șamd. 

Eu însămi am fost o fană înflăcărată a postului și încă aș mai fi dacă, în cadrul unui interviu, nutriționist dr. Diana Artene nu mi-ar fi atras atenția asupra unor aspecte pe care consider că este just să le transmit mai departe.  Continue Reading

Informații noi despre hormonul sațietății și despre post

Ori de câte ori ochii îmi aterizează pe câte o informație de acest gen, îmi devine tot mai clar: suntem magnific construiți și orice încercare de a ne așeza de-a curmezișul naturii este sortită eșecului. Singura acțiune utilă pe care o putem săvârși este să mergem în direcția “curentului” și să ghidăm “pluta” cu mișcări blânde în plaja pe care ne-o permite cursul deja stabilit.  Continue Reading