Iaurtul, aliment funcțional nelipsit din dieta noastră

Advertorial

Dacă arunci un ochi peste lista mea săptămânală de cumpărături vei găsi fructe și legume de sezon, ouă, fructe oleaginoase, pește, ingrediente pentru o supă de os, câteva produse din cereale alese și iaurt. Despre acesta din urmă vreau să vă povestesc astăzi, un detaliu mărunt, dar extrem de important din ecuația stilului de viață sănătos. 

De ce este iaurtul regele lactatelor?

Într-o generație care tinde să ocolească glutenul și lactoza, aceste două ingrediente arhi-disputate, eu insist să păstrăm iaurtul. De ce? 

Pentru că este cea mai accesibilă sursă de fermenți, disponibilă tot timpul anului, ușor de mâncat (chiar și pe grabă, când ieși valvârtej pe ușă dimineața, poți lua cu tine un iaurt de băut). Iaurtul este o matrice naturală, probabil cea mai comună formă de livrare a fermenților și a dovedit în mod repetat în studii clinice că reușește să poarte microorganismele benefice în viață până la nivelul colonului pe care îl însămânțează. Deci este, iată, un transportor ideal. [1]

În plus, iaurtul, este o sursă de minerale, vitamine și proteine cu biodisponibilitate ridicată, conținând toți aminoacizii esențiali ce joacă rolul principal în procesele de menținere și dezvoltare a țesuturilor corpului uman (mușchi, oase, organe, etc). 

Un alt ingredient pentru care prețuiesc iaurtul: acizii grași cu lanţ scurt, molecule cunoscute oricărui pasionat de sănătatea tubului digestiv. Aceste substanțe au efect direct antiinflamator asupra mucoasei digestive, capacitate dovedită în laboratorul doctorului Wendy Garrett, profesor de imunologie și boli infecțioase la Harvard T. H. Chan School of Public Health. Acesta a administrat acizi grași cu lanț scurt unor loturi de șoricei de laborator și a constatat că toți au avut un răspuns imun pozitiv prin creșterea limfocitelor T reglatoare. În cazul lotului de șoricei care sufereau de boli inflamatorii intestinale, dr. Garrett a constatat suplimentar și reducerea simptomatologiei cauzate de această patologie. [2]

Chiar și la capitolul lactoză iaurtul stă excelent: 80% dintre persoanele care au intoleranță la lapte pot cosuma totuși iaurt datorită faptului că probioticele din acest preparat contribuie la digestia lactozei. [3]

Photo by Micheile Henderson on Unsplash

Și cu antibioticele din lapte cum rămâne?

Iaurtul este, în esență, un preparat extrem de simplu: în laptele proaspăt sunt adăugate bacterii lactice benefice care ajută la transformarea acestuia în iaurt, oferind produsului final textura și gustul specific. În cazul iaurturilor Danone, unde am avut prilejul să arunc un ochi asupra procesului de producție, fiecare dintre aceste două ingrediente aparent simple trece printr-un amplu proces de verificare în cadrul căruia absolut nimic nu este lăsat la voia întâmplării;

Laptele este în primul rând testat pentru temperatură, aciditate, antibiotice și aflatoxină (deși legea nu cere testarea zilnică pentru această toxină). Verificarea sa începe de la ferma de unde este ridicat dar continuă în laboratorul Danone unde se realizează între 1600 și 1800 de analize în fiecare zi, pentru validarea materiilor prime, a produselor şi a condiţiilor de igienă din fabrică.

Ulterior, acesta este pasturizat pentru a distruge bacteriile potențial patogene și pentru a se reduce flora comună din lapte, păstrând însă natura fizico-chimică și nutritivă. Astfel, laptele devine o matrice ideală pentru bacteriile alese care vor produce iaurtul. 

Cum adică “alese”?

Primul iaurt Danone, născut acum mai bine de 100 de ani, a fost produs folosind tulpini de bacterii benefice provenite de la Institutul Pasteur din Paris. Produsul, vândut pe atunci în mici borcanele de ceramică, a fost comercializat în farmacii în Spania, Barcelona. 

De atunci și până în zilele noastre cunoașterea asupra proceselor de fermentație, a interacțiunii dintre diverse tulpini microbiene și corpul uman, studiul microbiotei și a modalităților în care poate fi hrănită a mers braț la braț cu dezvoltarea diverselor produse din portofoliul Danone. 

De altfel, la aniversarea a 100 de ani de la nașterea brandului, Danone a donat cercetătorilor din întreaga lume colecția sa de 1800 de tulpini bacteriene. Această resursă incredibilă pusă în mâinile celor mai luminate minți din domeniu ar putea ajuta la gestionarea sau, cine știe, chiar vindecarea unor patologii încă fără leac. [4]

Aceasta este, pe scurt, povestea tulpinilor care sunt adăugate peste lapte inducând procesul de fermentație și, secundar, formarea iaurtului. Fiecare borcănel de iaurt conține peste 100 de ani de cercetare și inovație. 

Cum și când să mâncăm acest aliment funcțional?

În realitate, provocarea este să-l consumăm în cantitate moderată. Din iaurt, te poți înfrupta la orice masă, după preferințe! La micul dejun îl ador în combinație cu fulgi de ovăz, fructe oleaginoase și câteva căpșuni pentru decor. Sau turnat peste o porție de gofre sau clătite, stropit cu câteva picături de miere și decorat cu câteva bucăți de nucă.

La prânz, îl folosesc drept sos în salate, presărat peste ardei umpluți sau alături de chifteluțele de dovlecei la cuptor. 

La gustarea de seară, îl prefer simplu, în vreme ce la cină îl folosesc în supe reci sau înlocuiesc cu el smântâna într-o MBS mai ușoară. 

În orice variantă l-aș alege, îl pot strecura ușor în meniul de peste zi pentru o porție delicioasă de probiotice. 

Photo by amirali mirhashemian on Unsplash

 

Referinte:

[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1151822/

[2] https://www.hsph.harvard.edu/magazine/magazine_article/bugs-in-the-system/

[3] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24695892/

[4] https://www.nature.com/articles/d42473-019-00336-9#ref-CR1

Featured foto by Mariah Hewines on Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.