Sambata a fost cea mai frumoasa zi de cand am nascut. Sau printre cele mai frumoase.
Nu s-a intamplat nimic deosebit, absolut nimic, dar totul a mers de parca fix asa trebuia sa mearga, de parca as fi exersat ziua asta la nesfarsit iar la reprezentatia finala totul a decurs asa cum ar fi trebuit. Nu m-am enervat nicio secunda, am ras ori de cate ori Diana a varsat ceva sau a facut vreo prostie. La schimb, ea a fost vesela si nazdravana si afectuoasa si pupacioasa. Si Silviu la fel :).
Ne-am trezit ca de obicei, la 9:00, niciun minut mai devreme, nicio secunda mai tarziu. Am pregatit cafeaua mea si laptele zgatiei. Diana a papat, apoi a trecut la rontaiala unui covrigel, iar eu m-am asezat pe canapea langa ea, cu cafeaua si telecomanda. Ne-am uitat la desene animate pana cand s-a trezit si “Dada” (Silviu). Apoi am pregatit micul dejun cu croissante de la Rue du Pain si branza de capra si somon (mmmmmm….).
Spre pranz Dada a iesit la plimbare cu Diana si cu Hama-hama (iar bebelina a fost extrem de incantata de companie). Eu am ramas acasa ca sa pregatesc gogosile lui Jamie – au iesit niste scovergi urate dar gustoase mai ales dupa ce au fost scaldate in gem de casa de capsuni si de gutui cu nuci. I-am servit mai intai pranzul Dianei pe care l-a papat pana la ultima lingurita (yuhuuuuu!!!) cu singura conditie ca fiecare “avion” sa zboare mai intai pe la nasul lui Dada (care trebuia obligatoriu sa plescaie si sa laude mancarica).
A urmat o portie zdravana de somnic dupa numai cateva minute de leganat bebelina. Si ursul. Si pe Domnul Iepurila. Si pe Domnul Balaur. Diana a dormit neintoarsa vreo 2-3 ore legate (olala!) timp in care noi… eh, orice parinte stie ce-i de facut in timpul somnicului de pranz al bebelului.
Seara am pregatit o cina de-a dreptul comestibila cu paste de casa (eh, jumate’ din ele erau de casa – dupa ceva vreme m-am saturat de taiat si decupat tagliatelle si-am completat cu o punga cumparata) cu peste si broccoli si sos de lemon butter. Silviu a dat o fuga pana la mall si a cumparat niste seturi noi de pahare (sparsesem o gramada si ajunsesem sa am 6 pahare de 6 feluri diferite). El si-a luat de vin iar mie mi-a luat de apa (sunt minunate, seamana cu o cupa medievala din sticla). Bonus, am primit o lumanare parfumata cu levantica pe care o iubesc.
Ne-am jucat cu lego (origo) si cu hama-hama (cel cu telecomanda de asta data) si am costumat-o cu cordonul de la draperii pe Diana in Hong Kong Phooey si apoi am facut “aaaaa” pana cand s-a culcat suncuta mea, pe la 9-10.
Seara ne-am uitat la un film prost, dar n-a contat pentru ca eram oricum super-fericita, iar apoi am dormit ca un prunc pana a doua zi de dimineata (cu o scurta intrerupere pe la 5 cand suncuta mea s-a cerut in pat cu noi, iar eu am luat-o in brate si a adormit ghemuita la pieptul meu de m-a topit cu totul).
Cateodata, chiar n-am nevoie de nimic altceva pentru a fi perfect fericita.
