725 grame

Sometimes the smallest things take up the most room in your heart. (Winnie The Pooh)

Postul acesta imi suna teribil de stupid atunci cand incerc sa-l scriu, dar totusi mintea mea continua sa-l formuleze in gol, de parca m-ar obliga sa notez aceste randuri. Asa ca ma supun resemnata.

Here goes nothing…

Continue Reading

Destinul

I don’t understand how a woman can leave the house without fixing herself up a little – if only out of politeness. And then, you never know, maybe that’s the day she has a date with destiny. And it’s best to be as pretty as possible for destiny.
— Coco Chanel

Kudi-editorial

Imi tot promit sa fiu mai ingaduitoare. Sa barfesc mai putin. Sa judec mai rar. Sa interpretez negativ mai deloc. Sa pun opreliste vorbelor mele ascutite si remarcelor nesuferite gandite anume pentru a strica ziua sau macar clipa cuiva care m-a calcat pe coada. Sa incetez sa ma mai bucur de pozele nereusite ale femeilor cu care am avut prea putine de impartit acum prea mult timp. Sa nu ma mai bucur de grasimea sau celulita vreunei femei. Sau sa aplaud cu sufletul reusita unei alte scorpii. Si sa nu mai invidiez in secret femeile carora mi se pare ca le iese cum trebuie totul intotdeauna. Of, lista rautatilor mele zilnice poate continua prea mult.

Continuarea pe Kudika.

Pozitiv

Mi-e greu sa schimb felul prapastios in care sunt obisnuita sa-mi planific viata. Mi-e dificil sa nu generez permanent plase de siguranta, planuri de rezerva pentru situatii potentiale in care viata mea nu merge asa cum am gandit-o. Creierul meu lucreaza peste program ca un computer posedat si concepe planuri luand in calcul tot ce-i mai rau, incluzand cele mai nefericite sanse si cele mai ghinioniste ipoteze.

Continue Reading

Pofta de viata

Butonam ca de obicei blogurile. Am ajuns la Radu si al sau interviu cu Iri. L-am citit si mi-a placut. Radu, nu Iri. Asa ca am continuat sa citesc interviurile mai vechi. Am ajuns la o chestie ciudata: “Meet Joe Black” si m-am intrebat, evident, daca e vorba de un interviu cu Moartea sau cu Brad. Nici, nici. E cu un gropar de la Belu. In timp ce-l citeam mi s-a facut pofta de viata. Asa ca vi-l recomand din tot sufletul: Meet Joe Black by Radu Buzaianu.

Mic ghid: Cum sa renunti la un vis

Mi-a fost intotdeauna imposibil sa renunt la lucruri. Fie bune, fie rele, am ales intotdeauna sa pastrez toate catrafusele inutile. M-am simtit in repetate randuri vinovata. Poate ca unora le-ar fi de folos lucrurile pe care eu nu le mai port sau jucariile cu care (evident) eu nu ma mai joc. Insa mi-am gasit intotdeauna scuze: poate slabesc/ma ingras/ revine moda. Poate jucariile au suflet si sufera cand sunt parasite. Poate surubelul asta imi va folosi odata. Poate barbatul asta se va schimba. Poate o diploma faculatii pe care n-am avut suflet sa o abandonez la timp imi va fi de folos intr-o zi. Si uite asa am sfarsit prin a strage o multime de tampenii in viata mea, un bagaj imens de lucruri care imi sufoca existenta.

Continue Reading

Piua!

Cateodata viata te ia prin surprindere cu o asemenea viteza, incat stai si te minunezi incapabil sa schitezi vreun gest sau sa scoti o vorba.

Evenimente pe care le-ai imaginat in cele mai mici detalii, clipe pe care le-ai asteptat o viata se intind in fata ta atat de repede si de natural incat nu iti vine sa crezi. Mi-as dori o telecomanda magica. N-as da timpul inainte sau inapoi. As vrea doar sa pun pauza din cand in cand ca sa pot compila informatiile din jurul meu. Sa pot intelege ce se intampla. Sa pot savura clipele. Sa le pot memora si povesti. Gandurile imi trec insa cu o asemenea viteza prin cap, iar lucrurile se intampla atat de repede incat nu sunt in stare sa fac nimic din tot ce mi-am imaginat ca voi face.

Doar sa ma minunez. Incapabila sa mai schitez un gest sau sa scot o vorba.

Barbatul ideal

Astazi, in timp ce dezbateam cu colegele tinutele de la Golden Globes, am ajuns la o polemica inevitabila: Cine e cel mai grozav? Brad Pitt sau George Clooney?

Este o mare surpriza pentru mine ori de cate ori cineva in alege pe Brad Pitt in fata lui Clooney. Nu mi-a placut Brad Pitt nici cand era frumos, daramite acum, cand si-a lasat barba si par lung si aduce a capitanul Nemo. In fine. Mi-am amintit si ca, in copilarie, eu eram indragostita de Kevin, nu de Nick. Iar astazi, cand gusturile mi-au ramas aproape neschimbate, militez pentru barbatul cu par pe piept si nu pentru frumuselul dat cu gel.

Continue Reading