De ceva vreme, retrospectivele imi ies pe plus. Nu stiu daca aceasta performanta se datoreaza unghiului din care abordez problema sau a celui din care privesc rezultatul,dar sincer, nu prea ma intereseaza cat timp ma bucur de ceea ce vad.
Ultimii ani mi-au adus darul de a ma concentra pe ceea ce e bun in viata mea. Asta este, probabil, cel mai mare castig. L-am constientizat abia in ultimul timp cand, doborata de un pui de epuizare, mi-am pierdut vreme de cateva saptamani abilitatea de a pluti in jumatatea plina a paharului. Abia atunci am realizat toata magia, toata dragostea, toate superputerile cu care am fost binecuvantata de vreo doi ani incoace.
Spuneam asadar ca am iesit pe plus. Ca am realizat cam tot ce mi-am propus. Iar acolo unde lucrurile nu au mers exact cum mi-am notat in urma cu 12 luni, am gasit suficienta indulgenta pentru propria persoana cat sa merg mai departe. De altfel, fix invatarea moderatiei era cea mai mare provocare a anului 2016, o lectie pe care, cred eu, am reusit sa mi-o insusesc. Alaturi de ea mi-am propus sa fiu mai impaciuitoare in dragoste, sa devin vegana (daca nu contorizam cateva briose cu afine) si sa fac sport saptamanal. Probabil am scartait la capitolul “posteaza de doua ori pe saptamana pe blog” dar am progresat fata de anul trecut deci trecem si acest punct in curtea realizarilor.
2017 se anunta un an cel putin la fel de interesant. Nu doar pentru mine, ci pentru noi toti. Numerologii ne anunta ca 2017 este anul “primului universal” sau, mai pe romaneste, “the year of new beginnings”. Imi propun asadar sa invat sa traiesc mai cu pofta, sa duc la bun sfarsit acele cateva proiecte pe care, din diverse motive, mi-a fost frica sa le declar deschise, sa schimb cateva din piese definitorii din viata mea. Interesant va fi, vorba lui Yoda, deloc nu glumeam!
Imi propun sa invat sa traiesc cu fricile mele, fie ca vorbim de groaza de a ma urca in avion, teama de a publica un text mai altfel, talentul de a ocoli medicul sau teroarea ca cineva drag ar putea pati ceva.
Imi propun sa mentin directia sanatosa si prietenoasa pentru natura pe care am ales-o in urma cu doi ani si pe care o optimizez permanent. In egala masura imi doresc sa va impartasesc din experienta mea ceva mai mult decat am facut-o pana acum – nu pentru ca imi doresc sa va influentez deciziile ci pentru ca aceia dintre voi pe care ii bate gandul sa devina vegetarieni sau vegani ar putea avea nevoie la un moment dat de idei sau sfaturi.
In cele din urma, dar cu siguranta pe primul loc ca importanta, se afla dorinta mea de a face lumea un strop mai buna in jurul meu. Nu-mi propun nimic maret, dar am siguranta ca fiecare dintre noi are puterea de a face un strop de bine. Poate ca unii fac zi de zi lumea mai frumoasa in mod inconstient. Sper ca am facut-o toti in cateva ocazii. Insa rezolutia mea se refera la alegerile constiente pe care le facem. Cred ca singurul mod real in care putem face lumea mai buna este sa cladim fericire in imediata noastra apropiere. Sa incetam sa transmitem sageti veninoase in Univers din cauza ca ne-a calcat pe coada un coleg. Sa ii dorim bine, sa raspandim iubire in jur ca pata de cerneala. Sa fim noi cei care lumineaza ziua celuilalt, sa fim semnul pe care cineva il asteapta, sa fim bunatatea sau iubirea la care speram sau pe care o asteptam.
Lumea va fi luminata de felinare mici si multe. Nu de un reflector urias. Am speranta ca pata de cerneala a fiecaruia dintre noi se va uni la un moment dat cu a vecinului si da, vom participa la contaminarea lumii cu iubire. Cat de greu poate sa fie?
Ador rezolutiile pentrul noul an. Imi mare parte pentru au o magie atat de puternica incat se implinesc indiferent cat par de absurde.
Sa avem Sarbatori magice si un An Nou Unic!
