Daca s-ar putea sa mancam mereu dupa pofta inimii, cand si ce dorim, ar fi minunat, insa organismul nostru poate acumula toxine, se poate imbolnavi, poate obosi, iar unul dintre pasii necesari pentru mentinerea starii de sanatate il reprezinta nutritia.
Combinarea alimentelor nu este intamplatoare. Alaturam alimentele in functie de timpii de digestie si de comportamentul organismului nostru raportat la nutrientii pe care ii ingeram sau de care avem nevoie.
De exemplu alimentele bogate in proteine au nevoie de un mediu mai acid pentru a fi digerate, pe cand alimentele bogate in amidon necesita un mediu mai alcalin pentru digerare. Ce se intampla cand le combinam (ex: friptura cu cartofi prajiti)? Ei bine, intregul sistem digestiv este dat peste cap. Poate ca simptomele nu sunt evidente, dar daca vom continua sa mancam asa ca adult vom ajunge sa acuzam diverse simptome ca: oboseala persistenta, balonare, constipatie, hemoroizi, ficat gras, senzatie de “caramida in stomac”, arsuri gastrice sau reflux gastroesofagian, scaderea imunitatii, insomnie sau somn neodihnitor, surplus de kilograme sau lipsa rezultatului dietelor, aparitia celulitei si asa mai departe.
In ceea ce priveste alimentele, le-am putea imparti astfel:
- Alimente bogate in proteine;
- Alimente bogate in grasimi;
- Alimente bogate in glucide, unde un loc separat il ocupa fructele si alimentele bogate in amidon.
Fructele sunt bogate in zaharuri, in special fructoza, pentru metabolizarea careia ficatul consuma destula energie. In functie de continutul in zaharuri putem face unele alegeri cand vine vorba de fructe. Acestea ar trebui consumate in mese separate, la aproximativ o ora inainte/dupa o masa obisnuita. Putem combina fructele cu seminte si nuci sau cu lapte vegetal, insa cu masura.
Exceptie: se pare ca marul poate fi combinat si cu alte alimente. Marul este recomandat si in sucurile verzi.
In ceea ce priveste legumele, in general acestea pot fi combinate fie cu alimentele bogate in proteine, fie cu cele bogate in grasimi (lipide). Exista si in cazul legumelor o exceptie: morcovul poate fi combinat cu toate grupele alimentare si poate fi folosit in sucurile de fructe.
Proteinele – acestea se gasesc atat in surse vegetale cat si de origine animala. Carnea, ouale, lactatele, pestele sunt alimente bogate in proteine. Dintre vegetale sunt de amintit: ciupercile, nautul, mazarea, fasolea boabe, semintele (in special cele de susan si canepa) si nucile, soia, spirulina si microalgele, lintea, broccoli, avocado, sparanghel sau alimente deja preparate ca tofu. Ideal este ca aceste alimente sa le combinam cu legume verzi si verdeata sau cu salate de cruditati. Putem alatura si pastaile, acestea usureaza digestia proteinelor.
Grasimile se gasesc in special in fructele oleaginoase, seminte, uleiuri, produse lactate, carne grasa. Nu toate grasimile sunt daunatoare, iar pentru a le separa mai usor acestea au fost clasificate in grasimi “bune” si grasimi “rele”. Grasimile bune sunt cele care ajuta la regenerarea celulara, la mentinerea functiilor sistemului nervos, la buna functionare a ficatului, la protectia fata de ateroscleroza si boli cardiovasculare sau hipertensiune si asa mai departe. Aceste grasimi bune sunt in special cele nesaturate (poli- si mono-nesaturate), care intervin in cresterea HDL (colesterolul bun), care are rolul de a preveni formarea placilor de aterom la nivelul arterelor.
Grasimile mai putin bune sunt cele saturate, insa acestea nu ar trebui eliminate complet din alimentatie, ci consumate intr-un raport mai mic fata de grasimile “bune”.
Exista si o categorie de grasimi de care trebuie sa fugim ca necuratul de tamaie: grasimile hidrogenate. Organismul nostru nu are deloc nevoie de grasimi hidrogenate, acestea avand un real efect toxic pe termen lung in organismul nostru. Grasimile hidrogenate se gaseau in trecut in multe alimente, mai ales in margarina, insa astazi retetele sunt mult imbunatatite si aceste grasimi au fost in mare parte eliminate. Se mai gasesc totusi in cateva retete, de aceea este recomandat sa cititi atent eticheta produselor pe care le cumparati (inclusiv eticheta uleiurilor).
Grasimile se combina de obicei cu legume si verdeturi. De exemplu puteti pune seminte si nuci intr-o salata de cruditati sau intr-un smoothie de legume. Si avocado contine grasimi bune, asadar chiar daca este foarte gustos, se va consuma cu moderatie.
Ce putem spune despre cereale? Aici apare des dilema consumului de paine. Din pacate cerealele trebuie consumate cu atentie, ele putand fi combinate cu leguminoase (fasole, mazare, linte etc.) ori legume. Mai mult decat atat, cerealele cheleaza calciu, asadar daca ati mancat branza cu paine sau cereale cu lapte, uitati de calciul continut in lactate. Cerealele de dimineata pot fi consumate de exemplu cu suc de morcov sau smoothie verde. Nu este recomandat sa consumam cereale cu alimente bogate in proteine sau grasimi.
Contin amidon: cartoful, orezul, o buna parte din cereale ( deci paine, pastele), fasolea mung, dovleacul, nucile de cocos, chiar si pastarnacul si morcovul contin amidon, insa in catitati mai mici. Aceste alimente numite “amidonoase” se combina de asemenea cu legume.
Cu siguranta mai sunt multe de spus, motiv pentru care va propun sa va abonati 😉
Nutritia reprezinta astazi o zona revolutionara a medicinei, insa am incercat, pe scurt, sa conturez cele mai importante reguli in combinarea alimentelor.
Cu drag,
Featured foto by Brooke Lark on Unsplash
Copyright © 2011, Harvard University. For more information about The Healthy Eating Plate, please see The Nutrition Source, Department of Nutrition, Harvard School of Public Health, www.thenutritionsource.org, and Harvard Health Publications, www.health.harvard.edu.
