Social media a ținut-o în glume tot anul: 2020 a fost anulat; 2020 este anul când am terminat Netflixul (asta nu e glumă, nu știu de ce râd oamenii, dar mă rog); nu socotesc 2020 la vârsta mea… în fine, lista e nesfârșită.
Cu numai câteva ore rămase din acest an absolut nebunesc, eu îmi fac calculele cu multă recunoștință: îi am pe toți cei dragi alături în continuare, grație unui înger păzitor super-activ care ne-a ferit de multe rele, mai ales în câteva rânduri când ne-au trecut pe lângă ureche. Este, de fapt, tot ce puteam să sper mai mult de la acest an. Orice altceva ce ne-a mers bine sau nu foarte în acest an, este mărunțiș. Transmit un gând de pace și lumină tuturor celor care au pierdut pe cineva apropiat în acest an plin de provocări.
Dacă 2020 ne-ar fi predat o singură lecție, aceasta ar fi fost stabilirea priorităților în viață.
Sunt profund recunoscătoare și pentru restul darurilor acestui an ciudat. Chiar dacă unele au venit în forme neașteptate (nu la asta mă gândeam, Doamne, când am spus că vreau să se oprească lumea în loc că să îmi trag sufletul…). Chiar și așa, din spatele măștilor, am făcut Rai din tot ce am putut. Am învățat să mă bucur de o ieșire în jurul casei ca de o plimbare la munte (și de o plimbare până la Sinaia ca de o excursie în Viena). Am petrecut timp cu familia, ne-am redescoperit reciproc în ipostaze în care nu credeam că ne vom vedea vreodată și ne-am plăcut mai mult, ne-am sprijinit și ne-am iubit mai tare. Am legat prietenii (fie ele și online, multe peste mări și țări… pentru că, de fapt, ce mai contează?), am învățat să-mi deschid sufletul în fața unor necunoscuți, am învățat apoi să urmăresc cum alții și l-au deschis în fața mea și am primit cu smerenie emoțiile lor. A fost un an plin. Altfel decât toți ceilalți înaintea lui, dar fără îndoială plin…
Ce-mi doresc în anul ce urmează?
Sigur că, în primul rând, sper ca 2021 să vină cu o soluție globală pentru pandemie. Sper să ne reluăm viețile obișnuite fără a uita lecțiile și promisiunile acestui an: grija pentru aproape, bucuria micilor libertăți, dorința de mișcare, dorul de natură, atenția pentru resurse șamd.
Chiar dacă unele rezoluții pe care mi le-am tot înșirat în minte sunt mai importante decât altele, îmi păstrez ritualul și le las aici, pe toate, așa cum le-am gândit în ultima lună.
- În 2021 fac yoga
Am această rezoluție în minte de ceva vreme. Am cochetat cu yoga și în trecut, cred că între toate sporturile acesta e cel mai apropiat de sufletul meu așa că am în plan să urmez un curs (pentru că 2020 m-a învățat să profit de trăsăturile mele de caracter, iar bucuria de a învăța este prima pe listă). Așadar, din ianuarie, încep, în ritmul meu, mai strâmb, mai drept, primul meu curs de yoga și sper ca până la finalul anului să îmi creez o rutină cu ajutorul acestuia. L-am ales pe acesta pentru început și vedem cum merge apoi.
2. În 2021 limitez risipa alimentară
Limitarea risipei de orice fel este un gând care mi-a dat târcoale tot anul. Mărturisesc că în ciuda tuturor consecințelor logice care vor decurge din inactivitatea primelor luni din an, eu m-am bucurat când am citit că a scăzut nivelul de poluare, că a luat natura o gură de aer proaspăt și că, ici-colo, și-a mai redobândit din sănătate. Îmi dau seama că drumul ce îl avem de parcurs e lung și mult mai complicat decât sortarea plasticului de carton. Însă cu siguranță nu ajut cu nimic dacă stau cu brațele încrucișate. Pic cu pic se face mult, iar atunci când picul meu se unește cu pic-ul celorlalți, vom avea deja rezultate notabile.
Un aspect care mă deranjează poate mai mult decât orice altă irosire a resurselor este risipa alimentară. Nu suport să arunc mâncare cu gândul că există oameni cărora le este foame. Și chiar dacă nu ar fi așa, consider că este o lipsa de respect față de natură să îi distrug resursele.
Așa că, în 2021, veți găsi aici mai multe rețete și trucuri cu ajutorul cărora să putem limita eficient risipa alimentară.
3. În 2021 petrec mai mult timp cu Diana
Chiar dacă am stat mai mult sub același acoperiș, 2020 a adus mult, mult de muncă. Casele noastre s-au transformat în birouri, școli și săli de conferințe. Așa că, mărturisesc, am petrecut prea puțin timp interacționând efectiv cu Diana. Cea mai mare parte am stabilit detalii tehnice (ce mâncăm, ce teme avem, te-ai spălat, mai lasă tableta) și am găsit prea puțin loc pentru timp de calitate. Sper din suflet să-mi iasă altfel socotelile în lunile ce vor urma și să construiesc mai multe amintiri frumoase alături de Diana mea.
4. În 2021 apuc să scriu cartea HEAL
E o rezoluție pe care am mutat-o de pe un an pe celălalt. Însă în 2020 am pus căruța înaintea cailor și am lansat cursul HEAL înaintea cărții. Nu știu de ce, în mintea mea erau așezate pe dos. Lansarea cursului a fost o decizie luată de pe o zi pe alta, pentru că toată lumea era deja mutată pe zoom. A fost, cred eu, o decizie bună, care mi-a ținut lumina aprinsă chiar și în zilele grele, în care nu prea vedeam jumătatea plină. Și cred că a fost bine pentru toată lumea 😉 Puteți citi feedbackul primelor participante aici.
5. În 2021 călătoresc mai mult
… este rezoluția de pe buzele tuturor.
Mi-am promis că atunci când mă voi simți în siguranță, voi călători până la ultimul leu. Mi-e dor să văd, să explorez, mi-e dor să împachetez, ba mi-e dor și de avion. Așa de mult dor de ducă n-am avut niciodată în viața mea! Sper să devină realitate și să putem să mergem în 2021 și în concediile pe care le-am amânat în 2020.
Pășesc cu încredere și speranța în 2021, în vreme ce îmi iau la revedere cu recunoștință de la 2020. Rămâi cu bine, 2020! 2021, hai mai repede!
La mulți ani, dragile mele! Să vină 2021 cu vești bune, sănătate și tot ce vă mai doriți voi!
Cu drag,
