Despre nebunia cu cremele cu SPF: Ce spune știința?

Pe 6 mai 2019 rezultatele preliminare ale unui studiu [1] ce analiza cât din cremele solare este absorbit în organismul uman genera o întreagă nebunie în lumea internetului. Cumva, pe bună dreptate. Și eu mi-am scăldat ani de-a rândul copilul (ca să nu mă mai număr pe mine însămi) în cremă cu SPF cât mai mare. Nu m-am întrebat niciodată dacă vreo substanță din crema asta ajunge în sânge și dacă da, cât și ce anume face acolo. În urmă cu vreo doi ani am început să îmi fac griji legat de cât de tare poluam apa mării cu această cremă dar dincolo de asta nu am mai gândit la consecinte nefaste. Așadar, înțeleg preocuparea. Pe de altă parte, lucrurile nu sunt atât de negre. Hai să analizăm cu puțină luciditate situația.

Ce spune studiul buclucas?

În variantă scurtă:

4 ingrediente din cremele de protecție solară ajung în sângele nostru. 

În variantă lungă:

În perioada iulie-august 2018, s-au luat 24 de persoane sănătoase cărora le-au fost aplicate randomizat 4 creme diferite de protecție solară – branduri disponibile pe piața din SUA. 

Este important de menționat că în SUA cremele de protecție solară sunt reglementate ca OTC și intră sub jurisdicția FDA în vreme ce în Europa sunt considerate cosmetice și au cu totul alte reglementări. Prin urmare, putem momentan să ne agităm privind peste ocean, fără să știm exact care este situația reală pe partea noastră de glob. După ce am descoperit agitația, am luat la puricat toate ingredientele de pe cremele de protecție solară din casă (aveam mai multe branduri populare la noi în țară) și am găsit numai unul dintre ingredientele controversate în unul din produsele mele, la un brand destul de limitat ca distribuție. 

Revenind la experiment: A fost aplicată o cantitate medie de 2 mg de cremă pe 1 cm2, pe 75% din suprafața corpului, de 4 ori pe zi și s-au recoltat 30 de probe de sânge de la fiecare participant pe o perioadă de 7 zile. 

S-au măsurat în sânge 4 substanțe active prezente în creme: avobenzone, oxybenzone, octocrylene și ecamsule (las denumirea ingredientelor în engleză pentru că așa sunt trecute și pe ambalajul produselor cosmetice) și s-au identificat niveluri plasmatice mai mari de 0,5 ng/mL. 

Ce fac aceste substanțe în sângele nostru? 

Pur și simplu nu știm. Posibil nimic, posibil ceva. Concluzia studiului este că rezultatele nu contraindică utilizarea cremelor cu SPF, însă este necesară obținerea de informații suplimentare în legătură cu acțiunea acestor substanțe în corpul nostru. 

Ce înseamnă asta pentru noi?

Ceea ce uităm de obicei când citim despre un efect secundar al unui produs este motivul pentru care ne-am îndreptat către acel produs initital. Nu folosim creme cu SPF de flori de măr. Le folosim pentru că ne păzesc de cancerul de piele. Iar această protecție atârnă destul de greu în talerul “pro”. Pe de altă parte, sunt complet de acord că nimănui nu îi place să știe că absoarbe 4 substanțe cu nume greu de pronunțat ori de câte ori se cremuiește la plajă. 

Dar, din fericire, mai am 🙂 Citește cu răbdare mai departe.

Clasificarea cremelor de protecție solară

Cremele de protecție solară sunt, din punct de vedere al felului în care ne apără de razele UV, de 2 feluri [2]:

Anorganice – creme de protecție solară cu ecran fizic – pe bază de oxid de zinc (zinc oxide) și dioxid de titaniu (titanium dioxide) – funcționează mecanic, ca un fel de oglindă care blochează drumul razelor solare spre piele. Aceste creme NU conțin ingredientele buclucase din studiul mai sus menționat.

Organice – creme de protecție solară cu ecran chimic – permit razelor UV să atingă pielea dar modifică lungimea de undă pentru a nu cauza cancer de piele. Dpdv cancer aceste creme fac o treabă foarte bună, dar conțin ingredientele controversate din studiul de mai sus. 

Ce ne rămâne de făcut?

1. Nu intram în panică. Absorbim zilnic un trilion de substanțe de care nu avem habar. Corpul nostru nu e atât de lipsit de apărare pe cât credem noi.

2. Purtăm haine când ne expunem involuntar la soare (nu spun să ne învelim din cap până în picioare dar în mod cert n-ai să mă prinzi în maiou ziua la miaza mare când pot să port o bluză răcoroasă cu mâneca de voal, să zicem)

3. Le cumpărăm copiilor costum de baie cu suprafața de acoperire cât mai mare.

4. Și pălării.

5. Purtam și noi pălării 😉

6. Citim eticheta produselor si folosim creme cu filtru mineral.

Ingrediente după care să te orientezi (cf FDA) [3]

  • ingrediente sigure – oxid de zinc și dioxid de titaniu 
  • ingrediente periculoase – PABA și salicilat de trietanolamină
  • ingrediente despre care nu există date suficiente pentru a se evalua siguranța lor – cinoxate, dioxybenzone, ensulizole, homosalate, meradimate, octinoxate, octisalate, octocrylene, padimate O, sulisobenzone, oxybenzone, avobenzone

Ce am ochit eu dintre produsele cu filtre minerale și nu conțin ingredientele controversate (foarte probabil că există mult mai multe, chiar vă rog să îmi dați linkuri ca să facem lista completă aici):

 

Cu drag,

 

 

 

Referințe

[1] https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2733085

[2] https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/best-sunscreen/art-20045110

[3] https://www.fda.gov/drugs/understanding-over-counter-medicines/sunscreen-how-help-protect-your-skin-sun

Mulțumiri speciale lui Ade Adamson a cărui postare pe Twitter a fost un ajutor neprețuit în organizarea ideilor pentru acest text. 

2 Comments

  1. Buna! Cele 3 produse mentionate pot fi aplicate si pe fata? Multumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.