Cum mai pierd vremea…
“Rareori ne dam seama ca suntem impresurati de Extraordinar. Miracolele se intampla in jurul nostru.”
Author: Oana
And then we die
Maine e sfarsitul lumii. Ori cel putin asa am citit acum cateva zile nu mai stiu pe unde. Maine Luna se apropie extrem de mult de Pamant (va fi mai aproape decat a fost in ultimii nu-mai-stiu-cati-dar oricum-foarte-multi ani). In concluzie, deja previzibil, vine sfarsitul lumii.
Pitzi Love
Foi de ceapa
Stateam aseara si cojeam problemele din viata mea cum scoti foitele de la ceapa. Mai scoteam una, trageam o portie de plans. Inca una, mai jeleam nitel. La sfarsit, in mijloc, am dat de o caramida. Am luat-o in spinare si-am aruncat-o cat mai departe.
Accessorize, o noua obsesie :D
Sunt pur si simplu indragostita de noua colectie Accessorize. As cumpara cam 70% din magazin si as purta tot, tot, tot, tot timpul. Singura problema e ca sunt cam scumpe (cel putin comparativ cu celelalte magazine de briz-brizuri). Ce-i drept, imi par cele mai bine realizate accesorii din categoria lor. Am primit in redactie un cd cu toata colectia si am ales cateva produse care imi plac muulllttt de tot.
In love
Foto: rochie MLH
2
2 melodii care imi amintesc de cele mai frumoase zile din viata mea de pana acum:
She wolf
Am perioade in care mananc tot soiul de tampenii. Spun prostii. Beau alcool. Am tot soiul de idei crete. Nu dorm bine. Pierd noptile prin oras. Incep relatii distructive care se termina inainte de a face schimb de numere de telefon. Si ma simt ca intr-un film prost, cu scenaristi drogati, intr-un rol de pitzipoanca toanta.
Daca ma saruta?
Pe vremea mea…
Lucrurile erau foarte simple: un baiat iti cerea prietenia. Chicoteai. Te fastaceai. Trageai stangaci cu mainile de marginile sortuletului de la uniforma (da, eu am avut uniforma si in liceu!). Spuneai “bine” pe cel mai indiferent ton din dotare si clipeai caprioreste din gene. Apoi va plimbati de mana prin parc.
Sufletul uita!
M-a pus naiba sa imi fac curatenie in inboxul telefonului. Aveam 936 de mesaje primite. Am gasit sms-uri din cele mai vechi timpuri. Am gasit despartiri, impacari si iubiri nebune. Am gasit plansete, consolari, prietenii, certuri. Mi-am gasit o buna parte din viata.
Karmic
Va spuneam in urma cu cateva zile ca am intrat intr-o noua belea. Mi-era ciuda pentru ca aveam de ales, credeam eu la momentul respectiv, intre a pasi stramb si a calca drept. Si alesesem, din pricina dorintei, din cauza instinctului care nu-mi permitea altfel, sa mai fac o prostie. Imi spuneam ca n-am invatat nimic, ca imi repet greselile la nesfarsit. Dar acum nu mai cred asa ceva.
Tentatie
Mi-am inceput anul intr-o dispozitie singuratica. Am indepartat din jurul meu pe toata lumea. N-am mai iesit in oras decat in ocazii speciale, n-am mai primit musafiri seara de seara, n-am mai petrecut noptile in fata calculatorului cu Facebook-ul si cu mess-ul deschis. M-am insotit, seara de seara, de o cana de ceai si o carte. Am pierdut orele facand bai lungi, abdomene sau planuri. Am inchis telefoane si usi, mi-am astupat urechile si mi-am alungat prietenii.
Geografic convenabila
Nu mi-a placut niciodata geografia. In clasa a patra am copiat la o lucrare si am fost prinsa de catre ” doamna’ ” din cauza ca m-a parat Andrei. Andrei pe care nu-l mai tin minte, dar stiu sigur ca am suferit teribil in urma gestului sau fiindca eram indragostita de el.
Remember me
Nu-s vreo fana infocata a lui Edward Cullen (mai putin cunoscut sub numele de Robert Pattinson). Nu-mi plac deloc dramele. Si cred ca filmele intunecate de umbre triste ar trebui interzise femeilor potential depresive. Iata de ce, recomandarea mea de a vedea “Remember me” are valoare. Fiindca filmul incalca toate regulile mele si totusi este dragut.
Oara viata chiar nu-ti ingaduie fericirea?
Am gasit solutia!
Prietenul meu, Cosmin, a gasit o solutie cel putin neobisnuita pentru prevenirea si tratamentul eficient al depresiei si pentru calmarea nervilor:
Teoria perioadei refractare
De cateva saptamani bune sunt intr-o stare de existenta complet liniara. Fac umbra pamantului. Nu traiesc. Nu fac nimic special: Ma trezesc, mananc cereale cu lapte, merg la birou, beaua cafea, lucrez opt ore, ma intorc acasa, mananc salata, fac o ora de sport, o baie lunga, ma uit la un film si ma culc. Singurele iesiri din normal sunt cele in care dau iama in ciocolata si apoi imi petrec restul timpului facandu-mi procese de constiinta si numarandu-mi colaceii de pe burta. De-ar fi sa-mi reproduc grafic ultimele saptamani din viata, as desena o dunga orizontala pe un EKG.
Vecinul de la 2
Bate in miezul noptii, iar eu incerc sa citesc un curs de anatomie pentru examenul de la sfarsitul saptamanii. Ma enerveaza cursul mai mult decat m-as fi asteptat.
Only time
Astazi, printre sutele de inimioare, melodii si mesaje siropoase de pe Facebook, s-a strecurat si un clip care mi-a intors ziua cu susul in jos si apoi cu josul in sus:
Lupul, parul si naravul
Am prins-o de dimineata pe Mitzi Pizi in timp ce bea apa din vasul de WC. Am paralizat! Eu dorm bot in bot cu pisica asta! E cea mai delicata, cea mai buna, cea mai dulce si (culmea!) cea mai frumos mirositoare fiinta din Univers. Am sperat ca e prima si ultima data cand face asa ceva si mi-am promis sa tac chitic, sa nu spun nimanui ca pisica mea e o tomberoniera. Insa apoi am avut o idee si am simtit nevoia sa o impartasesc.
Tortura
Ce ai lua?
Am vazut aseara un film haios – An bisect / Leap Year (pe care vi-l recomand intr-o seara cu fetele) in urma caruia am ramas cu o intrebare foarte interesanta: Daca ti-ar lua foc toata casa si ai avea numai 60 de secunde pentru a lua ceva, ce ai alege sa salvezi?
Raspunsul meu a venit aproape instant: as lua-o pe Mitzi Pitzi si, daca as mai avea timp, as salva si hardul cu texte si poze.
Tu ce ai lua?
Ganduri gri
Miercuri, 12:30 pm
Pe Dealul Negru a fost soare, desi pe autostrada Bucuresti-Pitesti am trecut printr-o ceata groasa. Acum, in vreme ce Valea Oltului ni se desfasoara in fata, gandurile si-au incetat pauza si imi zornaie in cap precum cioburi ale unei oglinzi sparte. Cioburi care s-au raspandit in lume, cioburi care slutesc, cioburi care inteapa.
Mr Right
Se spune ca atunci cand il intalnesti… ei bine, pur si simplu il recunosti. Ceea ce, in teorie, suna minunat. Numai ca eu l-am recunoscut in fiecare barbat pe care l-am iubit vreodata.
Visul unei nopti de iarna
Cu numai o zi in urma subsemnata era in mare tremur. Cutreierand piata cu disperarea unei fete batrane in cautarea ultimul fir de busuioc din toata zona de nord a Bucurestiului, am intalnit o babuta simpatica dornica sa-mi vanda planta fermecata ce urma sa imi arate in noaptea de Boboteaza chipul sortitului meu. I-am luat tot busuiocul pe care il mai avea si am plecat fericita spre casa.
N-am invatat inca
Este prima seara in care stau singura in foarte multe vreme. Atat de multa incat nu mai stiu. Sa fie o luna, sa fie doua?
La inceput, a fost el. Prezent seara de seara pe la mine. Doar asa, “in trecere”, “la un pahar de vorba”. Iar dupa ce el a incetat sa-si mai bea paharele cu mine si au inceput sa curga cuvintele mincinoase si gandurile ascunse, stricate si murdare (ori poate abia atunci le zaream eu), in jurul meu si-au facut de lucru ca prin minune toti prietenii mei (deodata sau cu randul) pentru a-mi tine de urat si de paza venelor. Rezultatul a fost unul voios, hipercaloric si alcoolizat.