Probioticele și prebioticele: un aliat surprinzător în lupta cu depresia și anxietatea?

În ultimii ani, interesul pentru sănătatea intestinală a crescut exponențial, iar tot mai multe cercetări sugerează o legătură profundă între microbiomul intestinal și starea noastră psihică. Un studiu recent publicat pe Medscape (iunie 2025) întărește această ipoteză: suplimentele cu probiotice, prebiotice sau sinbiotice pot reduce semnificativ simptomele de depresie și anxietate. Continue Reading

Simptomele vasomotorii: Cum navigăm prin menopauză?

Menopauza este o etapă naturală în viața fiecărei femei, dar modul în care aceasta este trăită variază semnificativ de la o persoană la alta. Printre cele mai frecvente și deranjante simptome ale menopauzei se numără simptomele vasomotorii,bufeurile de căldură și transpirațiile nocturne. Deși par simple la prima vedere, ele ascund o complexitate care merită explorată cu empatie. Continue Reading

Echilibrul Microbiomului Intestinal Poate Ajuta la Menținerea Greutății Corpului

Într-o eră în care obezitatea devine o problemă de sănătate publică globală, tot mai multe studii se concentrează pe influența microbiomului intestinal asupra greutății corporale. Microbiomul intestinal este alcătuit dintr-o comunitate vastă de bacterii, virusuri, fungi și alți microbi care trăiesc în intestinul nostru și care joacă un rol esențial în sănătatea generală. Recent, cercetările au arătat că acest microbiom joacă un rol critic nu doar în digestie, dar și în controlul greutății. Continue Reading

Brain Fog și Disbioza Intestinală: O Legătură Surprinzătoare cu Klebsiella

Când vorbim despre „brain fog” – acea senzație de ceață mentală, dificultăți de concentrare și pierderi de memorie – rareori ne gândim la intestin ca posibil vinovat. Însă cercetările recente aduc în prim-plan o cauză neașteptată: disbioza intestinală, în special colonizarea excesivă cu bacterii precum Klebsiella pneumoniae. Continue Reading

Microbiomul intestinal: cheia neașteptată în lupta împotriva bolilor neurodegenerative

În ultimii ani, cercetătorii au început să dezvăluie un adevăr fascinant: sănătatea creierului nostru este strâns legată de sănătatea intestinului. La GMFH World Summit 2025, Dr. Andrea R. Merchak, neurolog la Indiana University School of Medicine, a prezentat dovezi convingătoare despre rolul crucial al microbiomului intestinal în bolile neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și scleroza multiplă.
Continue Reading

Dieta antiinflamatoare: câteva idei orientative și cum merge în practică

Probabil una dintre dietele pe care le recomand cel mai des (desigur, într-o formă personalizată) este dieta antiinflamatoare. Motivul este simplu: multe dintre simptomele care ne supără au la baza o formă de inflamație în corp. De obicei silențioasă, ca picătură chinezească, se strecoară în toate aspectele vieții noastre încetul cu încetul astfel că ajunge să ni se pară normal să ne “tărâm” prin viață epuizate, balonate și cu dureri permanente. Continue Reading

Alimente împotriva depresiei și anxietății

productie serotonina

Despre anxietate v-am tot povestit. Cred că este o trăsătură cu care învățăm să trăim, pe care învățăm să o gestionăm și să o îmblanzim. Cu depresia, din fericire, nu am o relație la fel de strânsă. Însă în ambele cazuri, mi-e clar că putem oferi suport din stilul de viață și, cu susținere și răbdare, putem îmblânzi impactul acestora în viața noastră de zi cu zi. Continue Reading

Mic ghid în 3 pași ca să te apuci de sport în 2022!

Ultimii 2 ani ne-au îndemnat parcă la sedentarism. Work from home, lockdown, distanțarea socială – toate aceste acțiuni menite să ne protejeze au avut, desigur, și dezavantaje. Lipsa drumului de acasă până la birou nu ne-a economisit doar timp ci și calorii. Limitarea mișcărilor, birourile improvizate pe colț de blat de bucătărie ne-au arcuit coloanele în direcții nenaturale.  Continue Reading

Dormi prost? Hai să discutam despre rutina perfectă pentru somn

Parte din procesul de optimizare a stilului de viață pe care îl desfășor cu clientele mele include și însănătoșirea somnului. Nu ne dăm seama de multe ori cât de important este somnul până mai târziu în viață, când lipsa acestuia s-a făcut deja simțită prin diverse dezechilibre în corp. Igiena somnului este probabil cel mai simplu canal al stilului de viață pe care putem “intra” pentru a echilibra hormonii. Așezând la locul său melatonina, hormonul somnului, atingem și cortizolul, hormonul stresului și avem o șansă de a-l influența pe acesta din urma. Mai apoi, somnul face bine “la cap”… la propriu: în timpul somnului sunt eliminați produșii de metabolism, sunt curățate “fișierele” inutile, desfășurându-se simultan procese de memorare și învățare. Imunitatea, circulația, chiar și fertilitatea sunt îmbunătățite atunci când dormim bine. Iată de ce este important ca noi, adulții, să prindem o porție zdravănă de somn în fiecare noapte (7-8h) și să încercăm cât mai des să ne culcăm înainte de ora 23:00 pentru că, se pare, intervalul 23:00-1:00 este extrem de important pentru sănătatea cerebrală.  Continue Reading

3 rețete din Zonele Albastre

Despre “Zonele Albastre” probabil că v-am făcut capul calendar. Conceptul de „blue zones” s-a făcut remarcat datorită dr. Gianni Pes și dr. Michel Poulain, cercetători care au remarcat că Sardinia este regiunea cu cea mai mare concentrație de bărbați ce au trecut de vârsta de 100 de ani din lume.  În acest fel, cei doi au indentificat și semnalat pe hartă și alte zone în care speranța de viață a oamenilor este semnificativ mai mare, denumindu-le „blue zones” și remarcându-le în cele din urmă drept niște comunități din care poți învăță cum să trăiești mai sănătos.

Continue Reading

6 strategii pentru gestionarea stresului. Altele decât meditația!

Ne imaginăm stresul și nu prea – în viața noastră e mai mult o noțiune abstractă. Stresul e un fel de “abur”: e, dar nu e. Îl amintim când nu știm să îi dăm alt nume. Îl încriminăm în boli dacă nu găsim ceva “mai serios” în neregulă cu noi. “E de la stres” spunem răsuflând ușurați când ieșim de la doctor cu analizele bune dar cu limba pe umăr. Continue Reading

Iaurtul, aliment funcțional nelipsit din dieta noastră

Advertorial

Dacă arunci un ochi peste lista mea săptămânală de cumpărături vei găsi fructe și legume de sezon, ouă, fructe oleaginoase, pește, ingrediente pentru o supă de os, câteva produse din cereale alese și iaurt. Despre acesta din urmă vreau să vă povestesc astăzi, un detaliu mărunt, dar extrem de important din ecuația stilului de viață sănătos. 

De ce este iaurtul regele lactatelor?

Într-o generație care tinde să ocolească glutenul și lactoza, aceste două ingrediente arhi-disputate, eu insist să păstrăm iaurtul. De ce? 

Pentru că este cea mai accesibilă sursă de fermenți, disponibilă tot timpul anului, ușor de mâncat (chiar și pe grabă, când ieși valvârtej pe ușă dimineața, poți lua cu tine un iaurt de băut). Iaurtul este o matrice naturală, probabil cea mai comună formă de livrare a fermenților și a dovedit în mod repetat în studii clinice că reușește să poarte microorganismele benefice în viață până la nivelul colonului pe care îl însămânțează. Deci este, iată, un transportor ideal. [1]

În plus, iaurtul, este o sursă de minerale, vitamine și proteine cu biodisponibilitate ridicată, conținând toți aminoacizii esențiali ce joacă rolul principal în procesele de menținere și dezvoltare a țesuturilor corpului uman (mușchi, oase, organe, etc). 

Un alt ingredient pentru care prețuiesc iaurtul: acizii grași cu lanţ scurt, molecule cunoscute oricărui pasionat de sănătatea tubului digestiv. Aceste substanțe au efect direct antiinflamator asupra mucoasei digestive, capacitate dovedită în laboratorul doctorului Wendy Garrett, profesor de imunologie și boli infecțioase la Harvard T. H. Chan School of Public Health. Acesta a administrat acizi grași cu lanț scurt unor loturi de șoricei de laborator și a constatat că toți au avut un răspuns imun pozitiv prin creșterea limfocitelor T reglatoare. În cazul lotului de șoricei care sufereau de boli inflamatorii intestinale, dr. Garrett a constatat suplimentar și reducerea simptomatologiei cauzate de această patologie. [2]

Chiar și la capitolul lactoză iaurtul stă excelent: 80% dintre persoanele care au intoleranță la lapte pot cosuma totuși iaurt datorită faptului că probioticele din acest preparat contribuie la digestia lactozei. [3]

Photo by Micheile Henderson on Unsplash

Și cu antibioticele din lapte cum rămâne?

Iaurtul este, în esență, un preparat extrem de simplu: în laptele proaspăt sunt adăugate bacterii lactice benefice care ajută la transformarea acestuia în iaurt, oferind produsului final textura și gustul specific. În cazul iaurturilor Danone, unde am avut prilejul să arunc un ochi asupra procesului de producție, fiecare dintre aceste două ingrediente aparent simple trece printr-un amplu proces de verificare în cadrul căruia absolut nimic nu este lăsat la voia întâmplării;

Laptele este în primul rând testat pentru temperatură, aciditate, antibiotice și aflatoxină (deși legea nu cere testarea zilnică pentru această toxină). Verificarea sa începe de la ferma de unde este ridicat dar continuă în laboratorul Danone unde se realizează între 1600 și 1800 de analize în fiecare zi, pentru validarea materiilor prime, a produselor şi a condiţiilor de igienă din fabrică.

Ulterior, acesta este pasturizat pentru a distruge bacteriile potențial patogene și pentru a se reduce flora comună din lapte, păstrând însă natura fizico-chimică și nutritivă. Astfel, laptele devine o matrice ideală pentru bacteriile alese care vor produce iaurtul. 

Cum adică “alese”?

Primul iaurt Danone, născut acum mai bine de 100 de ani, a fost produs folosind tulpini de bacterii benefice provenite de la Institutul Pasteur din Paris. Produsul, vândut pe atunci în mici borcanele de ceramică, a fost comercializat în farmacii în Spania, Barcelona. 

De atunci și până în zilele noastre cunoașterea asupra proceselor de fermentație, a interacțiunii dintre diverse tulpini microbiene și corpul uman, studiul microbiotei și a modalităților în care poate fi hrănită a mers braț la braț cu dezvoltarea diverselor produse din portofoliul Danone. 

De altfel, la aniversarea a 100 de ani de la nașterea brandului, Danone a donat cercetătorilor din întreaga lume colecția sa de 1800 de tulpini bacteriene. Această resursă incredibilă pusă în mâinile celor mai luminate minți din domeniu ar putea ajuta la gestionarea sau, cine știe, chiar vindecarea unor patologii încă fără leac. [4]

Aceasta este, pe scurt, povestea tulpinilor care sunt adăugate peste lapte inducând procesul de fermentație și, secundar, formarea iaurtului. Fiecare borcănel de iaurt conține peste 100 de ani de cercetare și inovație. 

Cum și când să mâncăm acest aliment funcțional?

În realitate, provocarea este să-l consumăm în cantitate moderată. Din iaurt, te poți înfrupta la orice masă, după preferințe! La micul dejun îl ador în combinație cu fulgi de ovăz, fructe oleaginoase și câteva căpșuni pentru decor. Sau turnat peste o porție de gofre sau clătite, stropit cu câteva picături de miere și decorat cu câteva bucăți de nucă.

La prânz, îl folosesc drept sos în salate, presărat peste ardei umpluți sau alături de chifteluțele de dovlecei la cuptor. 

La gustarea de seară, îl prefer simplu, în vreme ce la cină îl folosesc în supe reci sau înlocuiesc cu el smântâna într-o MBS mai ușoară. 

În orice variantă l-aș alege, îl pot strecura ușor în meniul de peste zi pentru o porție delicioasă de probiotice. 

Photo by amirali mirhashemian on Unsplash

 

Referinte:

[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1151822/

[2] https://www.hsph.harvard.edu/magazine/magazine_article/bugs-in-the-system/

[3] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24695892/

[4] https://www.nature.com/articles/d42473-019-00336-9#ref-CR1

Featured foto by Mariah Hewines on Unsplash

Vitamina B3 sau Niacina: ce rol are si de unde o putem lua?

B3, cunoscută și ca niacină, acid nicotinic sau vitamina PP (Pelagra Preventer) este implicată în numeroase procese din organism. Dacă denumirea de acid nicotinic vi se pare cel puțin ciudată, trimiterea la tutun nu este deloc întâmplătoare pentru că planta, în forma ei naturală, crudă este foarte bogată în vitamina B3. Acest lucru nu înseamnă că țigările conțin vitamine și simt nevoia să subliniez acest lucru, oricât de evident ar fi. Da, planta verde, crescută la mama ei acasă, pe tărămuri sud-americane poate conține o concentrație mare de B3, dar tutunul din țigări este tratat cu atât de multe subtanțe încât nu mai are nici în clin, nici în mânecă, nici în frunză cu planta originală.  Continue Reading

Riboflavina sau vitamina B2, micronutrientul care te poate scăpa de migrene

Riboflavina sau vitamina B2 este una dintre componentele complexului de B-uri de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect. De asemenea, se numără printre vitaminele hidrosolubile. Acest lucru înseamnă că organismul își va lua cantitatea necesară de B2 din fluxul de sânge, iar surplusul va fi eliminat prin urină. În același timp, hidrosolubilitatea unei vitamine se mai traduce și prin faptul că aceasta nu poate fi stocată în corp decât în cantități extrem de mici, chiar insuficiente și, prin urmare, alimentația noastră trebuie să conțină în fiecare zi surse de B2.  Continue Reading

Cea mai puternică armă din lume: Influența cuvintelor asupra creierului uman

De-a lungul timpului, istoria ne-a demonstrat că un discurs suficient de aprins poate mobilzia masele, poate da curaj în fața finalului iminent, poate scoate tot ce e mai rău din oameni sau, din contră, poate scoate la suprafață tot ce e mai bun. Cuvintele sunt de departe cel mai puternic instrument al omenirii și depinde doar de noi dacă le transformăm în unelte ale progresului sau în arme de (auto)distrugere.

Continue Reading

#stopfoodwaste

Potrivit Food Waste România,  aproape o treime din toate produsele alimentare din România ajung la coşul de gunoi în fiecare an. În cifre, acest lucru se traduce prin aruncarea la gunoi a 2.55 milioane de tone de mâncare, ceea ce corespunde încărcăturii a 127.500 de tiruri aliniate în coloană din Bucureşti până Munchen. Repet, milioane de tone de mâncare aruncate la gunoi doar în România! Continue Reading