Social media a ținut-o în glume tot anul: 2020 a fost anulat; 2020 este anul când am terminat Netflixul (asta nu e glumă, nu știu de ce râd oamenii, dar mă rog); nu socotesc 2020 la vârsta mea… în fine, lista e nesfârșită. Continue Reading
În timp ce vă scriu acest articol, în urechi îmi sună Pretty hurts, piesa lui Beyonce. În videoclip, cântăreața este un personaj profund nefericit care este împinsă de mică să participe la concursuri de frumusețe. În cadrul pregătirilor pentru ele, este permanent măsurată, înfometată, umilită și obligată să se modeleze după niște standarde de frumusețe aproape imposibil de atins, cu orice preț, inclusiv cel al propriei fericiri. Invitată pe scenă, Beyonce este întrebată ‘What is your aspiration in life? / Care este ambiția ta în viață?’ iar răspunsul ei este pe cât de simplu, pe atât de devastator: ambiția mea în viață este să fiu fericită. Pe cuvânt de om că atunci când am ascultat-o prima oară, am simțit răspunsul ei până în măduvă pentru că dincolo de carieră, de măști și poziții sociale, de ambiții, de reușite materiale, acesta este scopul nostru, al tuturor: să fim fericiți.
În mod deloc surprinzător, oamenii de știință de la Harvard și-au propus acum aproape 90 de ani să afle ce anume este fericirea și cum putem fi fericiți. Prin urmare, în anii 30 au demarat ceea ce este în prezent cel mai lung studiu din istorie despre fericire. În cadrul acestuia au fost invitați să participe două grupuri de tineri de 19 ani: în primul grup au fost cei care care învățau la Harvard, iar în al doilea grup au participat alți adolescenți care veneau din cele mai sărace cartiere ale orașului Boston.
Timp de 75 de ani, viețile lor au fost monitorizate din doi în doi ani, când treceau prin interviuri și testări medicale. În 2015, mai erau încă în viața 60 dintre cei 724 de participanți originali ai studiului și aproximativ 2000 de copii ai celor 724 de participanți, oameni ale căror vieți au fost influențate într-un fel sau altul de acest experiment. Unii dintre ei au devenit muncitori necalificați, alții au urmat cariere în medicină sau cariere academice. Unii dintre ei s-au confruntat cu afecțiuni fizice sau psihice. Alții și-au depășit condiția sociala sau, din contră, au decăzut. Unul dintre participanți a fost chiar Președinte al SUA (Kennedy).
Țineți cont că acest studiu a început în timpul Marii Crize Economice, a traversat un război mondial, războiul din Coreea, războiul din Vietnam, aselenizarea, Războiul Rece – toate perioade de mari frământări și pierderi la nivel mondial, nu doar în SUA. Poate și tocmai datorită acestui lucru, rezultatele experimentului de la Harvard sunt cel puțin surprinzătoare, iar despre ele a povestit și Robert Waldinger, cel de-al patrulea director al studiului, într-un Ted Talk pe care, cel mai probabil, îl voi păstra în suflet toată viața.
Pentru a fi fericiți, susține psihiatrul, trebuie să învățăm 3 lecții, toate măsurate și demonstrate științific.
1. Singuratatea ucide
Pe parcursul celor aproape 90 de ani de studiu al relațiilor interumane, concluzia este destul de simplă: oamenii care au conexiuni profunde cu prieteni sau familie, care sunt integrați, activi și responsabili în societate sunt mai fericiți, mai sănătoși și trăiesc mai mult decât oamenii care se izolează pentru aceștia de pe urmă, singurătatea s-a dovedit a fi toxică la propriu, lucru care a dus la scurtarea speranței de viață și la deteriorarea mai rapidă a funcțiilor cognitive. Din păcate, așa cum bine știm mulți dintre noi, singurătatea poate fi trăită și în cuplu sau chiar atunci când ești înconjurat de familie. În acest caz, un astfel de parteneriat se poate dovedi a fi mai nociv decât o distanțare sau un divorț, iar lecția cu numărul doi explică de ce se întâmplă acest lucru.
2. Nu contează numărul oamenilor din jurul tău, ci profunzimea relațiilor pe care o ai cu ei.
Poți fi înconjurat de sute de oameni, la propriu, și tot te vei simți singur. Sunt sigură că mulți dintre voi ați trecut măcar o dată prin acest sentiment: vă aflați într-un grup mare de oameni, comunicați, poate chiar râdeți și pare că participați activ la tot ce se întâmplă în jur, dar de fapt, în interior, experimentați un sentiment de detașare nu doar față de cei lângă care vă aflați, ci și față de propria persoană. Ca și cum asistați la propria existență fără să participați activ. Acesta ar putea fi unul dintre semnele că aveți nevoie de conexiuni mai profunde decât cele din prezent.
3. Legăturile de suflet pot vindeca trupul și spiritul
În cele din urmă, cea de-a treia concluzie și lecție a acestui studiu este aceea că dragostea, empatia și sentimentul de apartenență care se nasc din conexiunile profunde, reale, indiferent de numărul acestora, ne ajută să rămânem sănătoși pentru mai multă vreme. Acest lucru este valabil pentru toate funcțiile noastre fizice, precum și pentru sănătatea emoțională.
O viață bună, o viață fericită, concluzionează Waldinger, este construită pe relații profunde.
A venit acel moment al rezoluțiilor, planurilor și promisiunilor. Continue Reading
De câte ori ai spus că parcă ai mânca ceva bun? Prin bun, aproape întotdeauna se înțelege un ceva superdulce, superprocesat, hipercaloric. Ce-i drept, la unii se traduce printr-o pizza uriașă, printr-un hamburger cât farfuria și o traistă de cartofi prăjiți sau o găleată de aripioare. Continue Reading
India are o moștenire culturală bogată, complexă și greu de deslușit până și de istorici. Cu toate acestea, dincolo de poeme epopee și scrieri filozofice, înțelepciunea acestui popor s-a transmis și prin grai viu, de la om simplu la om simplu. Dintre sutele si miile de fabule ale Indiei, am ales astăzi 3 fragmente de înțelepciune care ne vor da #foodforthethought Continue Reading
Cosumul ridicat de vitamina C a fost popularizat de Linus Pauling, laureat al Premiilor Nobel pentru Chimie și pentru Pace. Chimist la bază și profesor la una dintre cele mai prestigioase instituții din SUA, acesta a fost un pionier al legăturilor chimice. Mai mult de atât, cercetările sale au stat la baza descoperirii structurii în dublu helix a AND-ului. Dincolo de toate acesstea, Linus rămâne cel mai cunoscut pentru studiile sale despre consumul de vitamina C în megadozaj, vitamină care nici nu poate fi produsă de organism, și nici nu are o bună stocare. De aceea, în alimentația noastră trebuie să includem în fiecare zi surse naturale ale acestei vitamine. Continue Reading
În urmă cu mai mulți ani am trecut printr-o intervenție chirurgicală în urmă căreia a fost îndepărtat un ovar. Organismul meu s-a purtat exemplar în acea perioadă, s-a refăcut rapid iar eu am fost recunoscătoare pentru că am trăit varianta ușoară a acelui scenariu și am avut șansă unei echipe desavarșite de medici. Câteva luni mai târziu însă, corpul meu meu a început să simtă absența unui organ care, pe lângă rolul de a produce ovule, era verigă în complicatul circuit hormonal care dictează, lună de lună, ritmul de viață al unei femei. Continue Reading
Circulă o mema pe internet care spune că, în principiu, la întrebarea de la interviurile de angajare din 2015 “Unde vă vedeți peste 5 ani?”, toată lumea a răspuns greșit (mă rog, sună mai bine în engleză).
Din 19 octombrie, descoperă cel mai nou show culinar la TV Paprika
Una dintre mantrele mele culinare este culoare, culoare, culoare în farfurie, cu cât mai multă și mai proaspătă, cu atât mai bine! În asentimentul meu este și Radu Dumitrescu, sufletul celui mai nou show culinar de la TV Paprika, difuzat de luni, 19 octombrie, de la ora 21.00. Continue Reading
Dacă ar fi să numesc unul dintre cele mai nocive și mai greșite obiceiuri românești, atunci cu siguranță acesta ar fi tratatul afecțiunilor după ureche și, de cele mai multe ori, cu antibiotice, de parcă ar fi panaceu. Te doare capul? Ia antibiotice! Te doare spatele? Ia antibiotice! Serios, zici că am înlocuit praful de limbrici din bancuri cu antibiotice și o să va povestesc altă dată pe larg cât de periculos poate fi acest obicei. Continue Reading
Teoria reflexoterapiei spune că aplicarea de presiune într-un anumit punct de pe corp are efecte terapeutice asupra unor organe. Mai mult de atât, în cadrul acestei practici, se consideră că tălpile sunt o adevărată hartă a organismului, iar masarea într-o anumită zonă te poate scăpa, de exemplu, de dureri de cap. O astfel de practică este destul de greu de datat, dar istoricii au găsit dovezi ale acestui tip de masaj în mai multe civilizații antice, inclusiv în China și Egipt. Continue Reading
Dacă nu a ajuns până la voi încă, azi dați-mi voie să vă povestesc despre unul dintre cele mai frumoase mituri care circulă pe încurcatele căi ale internetului. Continue Reading
Este preocupat de prevenție, pasionat de alimentație sănătoasă și caută permanent noi moduri în care poate îmbunătăți viața pacienților săi. I-am răpit doctorului Paul Năstase câteva minute pentru a-l întreba despre tot ce ține de lifestyle sănătos din perspectiva ortopediei.
Când ai știut că vrei ortopedie și de ce ai ales această specialitate?
De mic am vrut să fiu medic. Apoi am vrut să fiu chirurg începând cu liceul, când am început să fac voluntariat în spital. Ortoped mi-am dat seama că vreau să fiu în momentul în care am făcut anatomie în anul 1 și mi se părea că cea mai logică parte dintre toate e biomecanica articulațiilor. Așa că am început practica de vară la ortopedie și asta a fost. M-a ajutat și trecutul meu sportiv puțin, pentru că înțelegeam foarte ușor cum stă treaba cu mușchii, ligamentele, șamd.
Se întâmplă uneori să găsesc specialiști desăvârșiți în domeniul lor, a căror pricepere și pasiune îmi bucură sufletul. Adrian Pastramă este unul dintre acești oameni, un profesionist talentat dar și preocupat mereu de învățare și dezvoltare profesională. Despre masaj că terapie, nu moft, dar cu mult răsfăț inclus, am stat de vorba cu Adrian în interviul ce îl regăsiți în rândurile de mai jos. Continue Reading
A sosit în cele din urmă sezonul puloverelor călduroase, al cizmelor înalte, al frunzelor colorate și al savorilor specifice de toamnă. Dintre toate bogățiile oferite de acest anotimp, dați-mi voie să îmi exprim preferința și admirația pentru… dovleac. Simplu, nepretențios, ușor de gătit și plin de beneficii, dovleacul poate fi folosit atât în rețete de feluri principale, gustări, cât și deserturi savuroase. Continue Reading
Este medic psihiatru la spitalul Karolinska din Suedia, acolo unde și-a făcut doctoratul în boala Alzheimer. A lucrat atât în România cât și în Anglia, în cercetare dar și cu pacienții, dar a ales în cele din urmă Suedia, despre care spune că “a fost să fie”. I-am răpit Danielei o oră pentru a o întreba tot ce mi-a trecut prin cap că ne-ar putea povesti un psihiatru despre stilul de viață sănătos, prevenție și (pentru că eram peste măsură de curioasă) despre viața în Suedia. Continue Reading
La fel ca multe dintre voi, nici eu nu sunt străină de lupta cu kilogramele și știu pe de rost toate greșelile pe care le poate face cineva atunci când vrea să slăbească. Am ținut toate dietele lume, nu cred că am ratat vreuna. De la Atkins la Dukan la dieta cu pepene, la regimul cu foame + răbdări prăjite și românească apă, paie și bătaie (a se citi masaj anticelulitic), corpul meu le-a încasat pe toate. Am avut perioade în care am slăbit foarte rapid, dar care au avut efecte devastatoare asupra organismului pe termen lung. În plus, pentru că singurul meu calcul era scăderea kilogramelor, n-am m-am gândit la ce voi face atunci când voi ajunge la greutatea dorită. Ușor, ușor, kilogramele se acumulau la locul lor, obiceiurile proaste erau și ele la locul lor, iar eu mă întrebăm de ce mă urăște Universul, nu ce fac eu greșit. Continue Reading
Au început înscrierile pentru ultima ediție HEAL din acest an. Rezervă locul pentru seria octombrie-decembrie! Continue Reading
Atunci când gătesc, mă simt uneori ca Profesorul Snape din Harry Potter. Sunt înconjurată de frunze și prafuri cu puteri magice, iar pe lângă mine plutește un abur cu miros seducător. Dintre toate aceste borcănașe cu minuni ale naturii, cel puțin 5 dintre ele sunt prezente permanent în preparatele mele datorită efectelor incredibile pe care le au asupra corpului. Alohomora și intrați, va rog, în laboratorul meu ca să descoperiți care sunt cele 5 superalimente pe care le consum constant.
Copacul minune este foarte răspândit în India unde poartă mai multe denumiri, de la “arborele vieții” la “copacul hrean”. Oamenii născuți în acest spațiu au descoperit de multă vreme calitățile curative ale moringai și folosesc aproape fiecare părticică din acest copac. Mai mult de atât, datorită valorilor sale nutritive înalte și a faptului că pomul rezistă în condiții de ariditate și semiariditate, moringa are un potențial imens,în special în zonele lovite de foamete, în care malnutriția severă este o problema des întâlnită.
Frunzele de moringa sunt cele mai nutritive părți ale copacului. Acestea pot fi surse importante de proteine vegetale, vitamina B, vitamina C, vitamina K și mangan.
Păstăile de moringa sunt și ele benefice și sunt folosite până să ajungă la maturitate. Deși se consumă gătite, spre deosebire de alte alimente, chiar și după prepararea termică, păstăile de moringa păstrează doze mari de vitamina C. De asemenea, sunt surse excelente de fibre, postasiu, magneziu și mangan.
Semințele de moringa sunt culese din păstăile lăsate să ajungă la maturitate și sunt consumate gătite că mazărea sau că atare, că alunele. Acestea sunt foarte bogate în vitamina C și în minerale. Tot din acestea se extrage și uleiul de moringa, un produs comestibil care râncezește foarte greu.
În cele din urmă, rădăcina de moringa este folosită drept condiment și are o aromă asemănătoare cu cea a hreanului.
Când eram copil, vedeam des prin sate și pe câmpuri culturi mari de cânepă. De altfel, la un moment dat, ne-am aflat printre cele mai mari țări cultivatoare de cânepă din lume. Din păcate, acest lucru nu mai este valabil, dar planta în sine rămâne în continuare o mină de aur nu doar pentru sănătate.
Din canepa industrială pot fi obținute până la 50 000 de produse, inclusiv țesături pentru haine, uleiuri, combustibil și chiar materiale de construcții, toate prietenoase cu mediul.
Până acolo, însă, din punct de vedere nutritiv, ne putem bucura de toate beneficiile oferite de semințele de cânepă.
Motivul principal pentru care sunt atât de îndrăgostită de aceste bobițe este conținutul lor crescut de omega-3, acizii grași esențiali care pot ameliora inflamația, au grijă de inimă și sunt foate importante în menținerea capacității de stocare a creierului. De asemenea, sunt o sursă foarte bună de proteină, fibre și minerale.
Dacă ar fi să aleg un rege care să domnească peste împărăția condimentelor, cu siguranță acesta ar fi turmericul, denumit uneori și curcumă, și mai rar zardiceaf. Pe măsură ce studiază această plantă, oamenii de știință sunt din ce în ce mai fascinați de proprietățile sale și au observat numeroase efecte benefice asupra organismului în ceea ce privește anumite afecțiuni gineologice, gastrice sau hepatice și mai ales articulare, prin scăderea procesului de inflamație din organism.
În general, eu folosesc tuberculul propriu zis de curcumă, pe care îl puteți tăia sau rade. Atenție,însă, la pigmentul foarte puternic al condimentului care poate păta absolut tot ce atinge, inclusiv răzătoarea. Prefer această variantă pentru că mi se pare că efectele sunt mult mai potente așa.
Dincolo de toate celelalte calități ale sale, turmericul a fost folosit, la propriu, din cele mai vechi timpuri ale omenirii, pentru tratarea diferitelor afecțiuni ale încheieturilor datorită proprietății antiinflamatoare. Astfel, aportul de turmeric are efecte benefice inclusiv în cazul unor afecțiuni ca artrita reumatoidă.
În lumea în care turmericul e rege, atunci spirulina e cu siguranță regina. Această este,de fapt, o microalgă verde pe care o putem consuma sub formă de capsule sau sub formă de pudră, în diferite preparate. Spirulina conține o cantitate considerabilă de proteine, lipide, acizi grași esențiali, cea mai concentrată sursă de vitamina B12 disponibilă natural in lumea vegetala, minerale și antioxidanți. Totuși, ca să ne putem bucura de toate aceste lucruri benefice, trebuie să ținem cont de câteva caracteristici atunci când alegem spirulina, indiferent că vorbim de capsule sau de pudră.
În primul rând, această trebuie să fie raw, pentru că prepararea termică îi împuținează considerabil aportul nutritiv. Apoi, este foarte important ca aceasta să provină din surse sigure, bio, ca să nu conțină cumva și substanțe toxice pentru organism, absorbite dintr-un mediu necontrolat. În cele din urmă, spirulina trebuie să aibă peretele celular spart astfel încât să fie absorbită de organism.
Găsiți aici mai multe detalii despre spirulină.
Mirosul de oregano este una dintre acele arome care mă duce cu gândul la vacanțe vesele și însorite petrecute pe malurile grecesti. De altfel, numele acestei plante provine din două cuvinte de origine elenă, respectiv oros, care înseamnă munte, și ganos care înseamnă chiar bucurie.
Aromat și foarte plăcut, oregano este acea atingere finală delicată pentru salate, supe sau paste. Dincolo de gustul sau inconfundabil, oregano este folosit încă din Grecia Antică pentru ameliorarea unor afecțiuni de piele, durerilor musculare sau indigestiei. De asemenea, proprietățile sale antiinflamatorii sunt adjuvantul ideal pentru ameliorarea unor probleme cum sunt artrita autoimună, astmul alergic sau artrita reumatoidă.
Referinte:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31692437/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29557436/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22887802/
Știți vorba românească despre mersul pe jos care face piciorul frumos? E 100% adevărată, dar americanii, ca de obicei, s-au dus mai departe, au ridicat asta la rang de artă și i-au spus pompos walkability. Continue Reading
Fiecare anotimp vine la pachet cu bunătățile lui din natură, dar ca să fiu sinceră, am o ușoară preferință pentru lunile de vară care sunt foarte generoase în ceea ce privește darurile proaspete din grădină. La fel de sinceră o să fiu spunând că poți trăi liniștit și satisfăcut vara doar cu salate. Sună un pic a despotism alimentar, dar adevărul este că într-o salată pot intra mai multe ingrediente decât roșii, ceapă, castraveți. Și nici varianta asta nu e rea deloc, dacă mă întrebați pe mine. Continue Reading
Mai în glumă, mai în serios, toți ne simțim ocazional “bătrâni”. Mai ales când plecăm dintr-o cameră în cealaltă și ne trezim la jumătatea drumului că am uitat ce făceam. Sau când pornim în forță un discurs aprins și ne trezim întrebându-i pe ceilalți “Ce voiam să spun?”. Se întâmplă într-o oarecare măsură oricui, oricând. Însă, adevărul este că, pe măsură ce îmbătrânim, se întâmplă tot mai des, devine frustrant și poate impacta serios calitatea vieții. Continue Reading
În funcție de statisticile pe care le citești, poți află că șansa de succes pe termen lung a unei diete este de maxim 20%. Unele statistici susțin că mai puțin de 3% dintre cei care urmează un regim de slăbire, reușesc să mențină kilogramele pierdute. Cei mai mulți se îngrașă la loc, o parte chiar peste greutatea inițială. Continue Reading
Indiferent cât de bine sau de rău ai gestionat evenimentele din acest an, ultimele luni au fost, cu blândețe spus, ciudate. Sperăm să nu revină vreodată, dar asta nu înseamnă că putem să ignorăm complet această experiență. Acestea fiind spune, foarte pe scurt, vă prezint lecțiile pe care eu am ales să le rețin din această experiență. Continue Reading
Ani de-a rândul am încercat să izolez alimentația sănătoasă de ceilalți piloni ai stilului de viață sănătos, începând de la exercițiu fizic și până la somn și mindfulness. Dacă în cazul ultimelor două am făcut progrese serioase odată ce am terminat cu agitația primilor 30 de ani de viață, cu sportul a durat mai mult până când i-am acceptat necesitatea absolută. Îl vedeam cumva izolat, dedicat celor mai fibroși dintre noi, mai energici, mai competitivi. Ori eu, calmă, împăciuitoare și, de ce să mint, comodă, nu mă identificam deloc cu imaginea abonatului la sală. Continue Reading